Universitatea de stat din moldova
| Вид материала | Документы |
- Issn 1857-1336 universitatea de stat din moldova moldova state university, 2532.43kb.
- Universitatea de stat din moldova, 3309.21kb.
- Universitatea de stat din moldova, 3931.75kb.
- Universitatea de stat din moldova, 1869.45kb.
- I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 44.42kb.
- I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 46.46kb.
- Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 51.82kb.
- Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 50.22kb.
- Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 82.14kb.
- Universitatea liberă internaţională din moldova факультет экономических знаний Слесаренко, 1066.88kb.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Rectorul USM,
doctor habilitat,
profesor universitar
_______________ Gheorghe Ciocanu
____ _____________ 2011
RAPORT DE AUTOEVALUARE 2006-2010
PROFILUL
„Tehnologii chimice nonpoluante şi materiale noi cu proprietăţi utile pentru economia naţională”
Aprobat la şedinţa Senatului USM din 01.03.2011 (proces verbal nr.6)
şi şedinţa Consiliului de Administraţie al USM din 22.03.2011(proces verbal nr.6)
Viorica GLADCHI
dr., conf. univ.,
Preşedintele Comisiei pentru profilul
„Tehnologii chimice nonpoluante şi materiale noi cu
proprietăţi utile pentru economia naţională”
__________________________
CHIŞINĂU 2011
CUPRINS
1. Date generale 3
2. Capacitatea instituţională şi resursele 5
2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare 5
2.2. Personalul uman 64
2.3. Mijloacele financiare disponibile 74
2.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare 75
3. Rezultatele cercetării, calitatea, eficienţa, relevanţa, impactul 77
4. Antrenare în activităţi conexe cercetării 87
5. Cooperări naţionale şi internaţionale 92
5.1. Cooperare în cadrul naţional 92
5.2. Cooperare internaţională 93
6. Fişa statistică 97
7. Lista materialelor solicitate 104
- Planul tematic de cercetări pentru perioada luată în studiu 104
- Lista elaborărilor realizate în perioada luată în studiu 110
- Lista lucrărilor apărute în edituri străine 110
- Lista lucrărilor apărute în edituri din ţară 110
- Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din străinătate 110
- Lista capitolelor din monografii apărute în străinătate 119
- Lista articolelor ştiinţifice apărute în reviste de specialitate din ţară 119
- Lista capitolelor din monografii apărute în ţară 126
- Lista articolelor ştiinţifice publicate în culegeri 126
- Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale,
publicate ca rezumat (1-3 pagini) 127
- Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări internaţionale,
publicate integral 144
- Lista referatelor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, publicate integral 145
- Lista comunicărilor ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale ca rezumat 145
- Lista manifestărilor ştiinţifice organizate (denumirea, participarea,
perioada, locul desfăşurării) 148
- Lista studiilor, referatelor publicate pe Internet (se indică organizaţia editor) 149
- Lista brevetelor şi a certificatelor de soi, de rase 150
- Lista certificatelor de depunere în colecţii a suşelor 159
- Lista cererilor de brevetare şi certificare 159
- Lista contractelor de licenţă (cesiune) în baza brevetelor, know-how 166
- Lista manualelor 166
- Lista capitolelor în manuale 167
- Lista lucrărilor instructiv-metodice 167
- Lista documentelor de politici elaborate şi aprobate 168
- Lista recomandărilor metodologice elaborate şi implementate în activitatea
autorităţilor publice centrale şi/sau locale 168
- Lista avizelor la proiecte de legi sau de alte acte normative (precizat) 168
- Lista cărţilor de popularizare a ştiinţei 168
- Lista articolelor de popularizare a ştiinţei 168
- Lista manifestărilor organizate pentru utilizatori 169
- Lista tîrgurilor şi a expoziţiilor naţionale şi internaţionale la care a participat
organizaţia (cu specificarea rezultatelor aprecierii exponatelor prezentate) 169
- Lista filialelor 172
- Lista subdiviziunilor comune în sfera ştiinţei şi inovării 172
- Lista lucrărilor executate la comanda beneficiarilor de peste hotare 172
- Lista organismelor ştiinţifice, în activitatea cărora este antrenată organizaţia 172
- DATE GENERALE
Centrul de Cercetări Ştiinţifice “Chimie aplicată şi ecologică” a fost creat în anul 2006 în cadrul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a fost fondată la 1 octombrie 1946. Fondator şi cel dintâi decan al facultăţii a fost prof. univ., acad. A. Ablov. Facultatea a fost concepută ca structură cu o mare pondere a cercetărilor ştiinţifice, având la bază ideile inovatoare ale fondatorilor şi ale primilor colaboratori, care se aliniau nivelului menţinut în centrele de vază didactico-ştiinţifice ale URSS. Timp de 15 ani a fost creată o bună bază de pregătire a cadrelor didactice şi ştiinţifice, astfel încât în 1961 s-a făcut posibilă deschiderea Institutului de Chimie al AŞM cu antrenarea multor savanţi de la facultate. Un rol deosebit în dezvoltarea facultăţii revine savanţilor cu renume: acad. Iu.Lealicov, acad. Gh.Lazurievski, prof. P.Migal, prof. A.Sîciov ş.a. Până în prezent Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică rămâne a fi unica facultate în republică, care pregăteşte specialişti-chimişti de înaltă calificare în domeniul pedagogic şi tehnologic. Prin activităţile sale în domeniile didactic, ştiinţific, metodic, facultatea asigură o continuitate eficientă a învăţământului liceal, universitar şi postuniversitar pentru domeniile de formare profesională: Chimie, Tehnologie Chimică, Protecţia Mediului. Dezvoltând relaţii şi schimburi internaţionale intense, cultivând proiecte de cooperare cu alte Universităţi şi Institute Europene sau Americane, facultatea extinde continuu colaborările ştiinţifice şi schimburile de studenţi şi cadre didactice, ştiut fiind faptul, că domeniul chimiei este unul dintre cele mai „internaţionalizate” domenii de educaţie şi cercetare ale ştiinţei începutului celui de al treilea mileniu.
Misiunea CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” şi a Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică constă în promovarea cercetărilor ştiinţifice şi formarea specialiştilor de înaltă calificare în domeniul chimiei, tehnologiilor chimice şi protecţiei mediului ambiant. Acest proces prevede studiul compoziţiei, structurii şi proprietăţilor compuşilor, elaborarea metodelor de obţinere a unor substanţe noi cu proprietăţi dirijate, a tehnologiilor performante de producere a materialelor finale cu competitivităţi avansate şi impact negativ redus asupra mediului ambiant.
În prezent CCŞ ca şi facultatea dispune de un corp profesoral de prestigiu cu o vastă experienţă didactică şi de cercetare: 12 doctori habilitaţi, profesori universitari, peste 30 doctori în chimie, conferenţiari universitari, 19 lectori superiori şi lectori universitari.
Pe parcursul cercetărilor, în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” s-au creat mai multe şcoli şi direcţii ştiinţifice:
- Chimia ecologică – fondatorul acad. AŞM Gh. Duca.
- Stereochimia şi stereodinamica reacţiilor de acumulare a combinaţiilor coordinative – fondatorul prof., m.c. AŞM A. Gulea.
- Chimia coordinativă analitică – fondatorul prof. M. Revenco.
- Vinilarene şi polivinilarene cu conţinut de azot şi sulf. Compuşi biologic activi – fondatori – prof. A. Şur şi prof. N. Barbă.
- Termodinamica complexării şi cinetica reacţiilor de substituţie în combinaţii coordinative – fondator prof. A. Sîciov.
- Reactivitatea compuşilor coordinativi – fondator prof. N. Samusi.
- Chimia ecologică a nitraţilor, nitriţilor şi N-nitrozoaminelor – fondator dr.hab. M. Gonţa.
În cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” funcţionează 2 consilii ştiinţifice specializate pentru conferirea titlurilor ştiinţifice de doctor şi de doctor habilitat în chimie:
1) DH 30-02.00.02, specialitatea 02.00.02 - chimie analitică
2) DH 30-02.00.04, specialităţile 02.00.04 - chimie fizică şi 1.00.11 – protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale.
CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” are atribuţia la editarea revistelor ştiinţifice de profil Chemistry Journal of Moldova (ISSN 1857-1727), categoria B şi Studia Universitatis (Seria Ştiinţe ale Naturii) (ISSN 1857-1735), categoria C.
Pe parcursul anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” s-au realizat
4 proiecte instituţionale, 12 proiecte în cadrul celor 6 Programe de Stat, 6 proiecte de cercetare fundamentale internaţionale în colaborare cu partenerii din Federaţia Rusă, 3 proiecte internaţionale finanţate de CRDF/MRDA, 3 proiecte INTAS, 2 proiecte de cercetare de Transfer Tehnologic, 2 proiecte de procurare a echipamentului, 2 contracte economice, un proiect din cadrul Programului de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS). Rezultatele cercetărilor au fost publicate în mai multe reviste internaţionale de prestigiu – Coordination Chemistry Reviews, Russian Journal of Coordination Chemistry, Russian Journal of General Chemistry, Кристаллография, Журнал структурной химии, Ournal of Bioinorganical Chimistry, Координационная Химия, Mediul ambiant, Inorganica Chimica Acta, Europ. Journal of Inorganical Chemistry, Inorganic Chemistry etc.
În perioada de referinţă colaboratorii facultăţii au publicat 477 lucrări ştiinţifice, dintre care 3 monografii, 6 manuale pentru învăţământul universitar şi preuniversitar, 25 lucrări instructiv-metodice, 219 articole ştiinţifice, inclusiv, 108 publicate în reviste ştiinţifice în străinătate; 259 rezumate ale comunicărilor la diverse conferinţe ştiinţifice, au participat la 93 Saloane şi Expoziţii Internaţionale, au înregistrat 245 brevete de invenţie. Rezultatele prezentate la Expoziţiile Internaţionale au fost apreciate cu 61 Medalii de Aur, 23 de Argint şi 9 Medalii de Bronz la Saloanele Mondiale de la Bruxelles, Geneva, Moscova, Iasi, Seul etc.
În perioada anilor 2006-2010 la profil au fost susţinute 7 teze de doctor în ştiinţe chimice, o teză de doctor habilitat, 143 teze de master, 622 teze de licenţă.
Pe parcursul acestor ani în cadrul Centrului au fost organizate 9 conferinţe ştiinţifice, inclusiv 1 conferinţă internaţională; au fost realizate 5 Olimpiade Republicane de Chimie.
Sunt încheiate acordurile de colaborare ştiinţifică (naţionale) şi se realizează colaborarea cu Institutele de Chimie, Fizica Aplicată, Ecologie şi Geografie ale Academiei de Ştiinţe, cu Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Tehnică, şi altele, precum şi o reţea extinsă de instituţii înrudite de peste hotare – din România (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; Universitatea tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „Babeş-Bolyai”,Cluj; Universitatea din Timişoara; Universitatea Politehnica din Bucureşti;), Rusia (Universitatea de Stat din Moscova, Universitatea de Stat din Sanct-Petersburg), Franţa (Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicative, INSA, Lion; Un-tea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand), ş.a. Cooperările existente permit efectuarea stagiilor, folosirea utilajului performant, publicarea comună a rezultatelor (cca 30% din materialele ştiinţifice ale colaboratorilor facultăţii sunt publicate în presa internaţională în comun cu savanţii din România, Rusia, SUA, Canada, Polonia, Franţa, Belgia, Ucraina etc., organizarea şi finanţarea studiilor masterat şi doctorat.
- CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI RESURSE
- 2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare
În cadrul Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” activează
5 laboratoare de cercetări ştiinţifice:
- Laborator de cercetări ştiinţifice „Chimie Coordinativă”, şef de laborator A.Gulea, dr.hab., prof.univ., m.c. AŞM. În cadrul laboratorului intră şi 2 colective de cercetare provizorii (CCP) – „Reanal”, condus de M.Revenco, dr.hab., prof. univ. şi CCP „Sorbantul”, condus de V.Guţanu, dr.hab., prof.univ.
- Laborator de cercetări ştiinţifice „Redox-Cataliza în produse alimentare şi apă”, şef de laborator – M.Gonţa, dr.hab., prof.univ.
- Laborator de cercetări ştiinţifice „Chimie ecologică a sistemelor acvatice”, şef de laborator – V.Gladchi, dr., conf.univ.
- Laborator de cercetări ştiinţifice „Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure”, şef de laborator dr. V.Covaliov.
- Laborator de cercetări ştiinţifice „Protecţia atmosferei”, şef de laborator A. Craciun, dr., conf.univ.
Actualmente cercetările efectuate în Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” se încădrează în profilul ştiinţific şi sunt axate pe următoarele direcţii principale cu aspect aplicativ:
1. Sinteza şi studiul compuşilor coordinativi. Această direcţie include sinteza unor imunostimulatori, bactericide, catalizatori pentru obţinerea surselor energetice netradiţionale, precum şi valorificarea brevetelor pe producerea vitaminei B12, a compoziţiei pentru semiconductori.
2. Optimizarea şi elaborarea metodelor fizico-chimice de analiză cu utilizarea compuşilor organici şi compuşilor complecşi pe baza lor. Ele cuprind analiza metalelor nobile, elaborarea metodelor standard pentru analiza senzorilor potenţiomatrici şi amperometrici, transportul ionilor prin membrane lichide ş.a.
3. Obţinerea şi studiul unor noi combinaţii organice. Printre diverse obiecte de cercetare, un interes deosebit reprezintă substanţe biologic active, materialele fototermoplastice, elaborarea unor combustibili rentabili netradiţionali ş.a.
4. Aspecte teoretice şi aplicative ale catalizei omogene prin combinaţii coordinative. Studiul se efectuiază cu utilizarea coloranţilor industriali, compuşilor din industria alimentară şi vinicolă.
5. Cercetarea mecanismelor proceselor redox, legate de protecţia mediului ambiant, tratarea şi valorificarea deşeurilor industriale. Studiile cuprind procese de autoepurare chimică a sistemelor acvatice, transformările nitraţilor, nitriţilor şi n-nitrozoaminelor, tratarea complexă şi valorificarea deşeurilor din industria vinicolă, elaborarea catalizatorilor noi de ardere complexă a combustibilului etc.
6. Elaborarea noilor conţinuturi la chimie în învăţămîntul preuniversitar şi universitar. Această direcţie vizează elaborarea concepţiei, standardelor, manualelor noi, Curricum-ului gimnazial şi liceal. Este, probabil, unica disciplină ce are o echipă universitară, cere şi-a asumat responsabilitatea pentru toate aceste elaborări ştiinţifico-metodice la nivel preuniversitar şi care menţine continuitatea între etapele preuniversitară, universitară şi postuniversitară.
Direcţiile enumărate au o orientare dinamică, fiind permanent racordate la posibilităţile noastre şi nesecităţile, solicitările pieţii interne şi externe. Ele se înscriu perfect în Domeniile şi Direcţiile prioritare de Cercetare-Dezvoltare în Republica Moldova.
Informaţie privind proiectele instituţionale de cercetare
în perioada anilor 2006-2010
În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ au fost realizate 4 proiecte instituţionale, care se încădrează în două direcţii prioritare:
Direcţia strategică 02. Valorificarea resurselor umane, naturale şi
informaţionale pentru dezvoltarea durabilă
Cercetări ştiinţifice aplicate
1. Proiectul 06.411.040A „Procesele redox catalitice în tehnologii mai pure şi mediu ambiant”. Conducător – Gh. Duca, academician, dr.hab., prof.univ. Perioada proiectului 2006-2010. La realizarea proiectului au participat cercetătorii din 4 laboratoare ştiinţifice: „Redox-cataliza în produse alimentare şi apă”, „Chimie ecologică a sistemelor acvatice”, „Procese electrochimice şi tehnologii ecologic pure”, „Protecţia atmosferei”.
Obiectivele generale:
- studiul condiţiilor redox şi a valorii ecologice a apelor fluviului Nistru;
- elaborarea metodelor de tratare a apelor naturale şi uzate cu conţinut de hidrogen sulfurat, apelor cu duritate înaltă, apleor uzate cu conţinut de substanţe organice toxice, etc.;
- elaborarea dispozitivelor pentru diminuarea emisiilor nocive în atmosferă la arderea gazelor naturale şi a benzinei pentru automobile (neutralizator pentru gazele de eşapament cu utilizarea catalizatorului eterogen şi testarea acestuia);
- elaborarea şi testarea pe stand a generatorului de ozon în scopul reducerii emisiilor nocive în atmosferă la arderea benzinei în motorul cu ardere internă;
- elaborarea metodelor de diminuare a substanţilor organice refractare (nebiodegradabile) din apele reziduale;
- elaborarea metodelor de înlăturare a coloranţilor textili din apele reziduale;
- elaborarea metodelor şi procedeeloor de înlăturare efectivă a substanţelor humice şi organice refractare remanente din apele naturale.
Impactul ştiinţific, economic şi social:
- studiul variaţiei temporale (sezoniere) şi spaţiale a stării redox a apelor fluviului Nistru în aval de Hidrocentrala de la Novodnestrovsc;
- studiul gradientului echivalenţilor reducători în aval de Hidrocentrală funcţie de gradul de oxidare al acestora;
- elaborarea recomandărilor ce ţin de exploatarea rezervorului (volumul şi intensitatea deversărilor, etc.) ce ar diminua impactul negativ asupra rîului.
Au fost abordate ultime probleme ecologice specifice pentru Republica Moldova:
1. Au fost studiate procese electrolitice în sistemul apos, elaborată tehnologia de obţinere a materialelor noi anodice stabile şi a membranelor inerte pentru electroliza cu diafragmă, posibilităţii denocivizării bateriologice a apelor din fîntîno în condiţii de utilizare individuală, şi obţinerea soluţiilor de dezinfecţie pentru scopuri medicinale. A fost studiat mecanismul de cristalizare a sărurilor de duritate la combinarea acţiunilor electrochimice şi radiomagnetice asupra apei tratate pentru intensificarea proceselor de deminiralizare şi dedurizare.
Aceasta tehnologie şi instalaţia au fost transmise firmei SRL „MGM” şi au fost implementate în practică.
2. Au fost cercetate procese electrochimice noi pentru efectua selectare perechii galvanice de material carbonic/fier şi aluminiu pentru dizolvarea efectivă în procesele galvano-chimice de tratarea apei, mecanismul reacţiilor electrodice şi de oxido-reducere, transformărilor disperso-structurale şi ridicarea eficacităţii proprietăţilor feromagnetice a sedimentelor pentru separarea şi deshidratarea lor, şi a proceselor de sorbţie şi ocluzie a amestecului de compuşi în apele subterane tratate.
3. A fost efectuată selectarea condiţiilor homogenice şi heterogenice a redox-catalizei cu utilizarea reagentului Fenton pe baza compuşilor oxalici şi citrici ai ferului. S-a elaborată o metodă de obţinere a unui tip nou de nanocatalizatori oxidici, se vor studia structurile lor caracteristice pentru utilizarea la destrucţia fotocatalitică a compuşilor organici. Pentru o epurare a apei mult mai efective s-a studiată o metodă microbiologică cu uilizarea substratului dispers pentru fixarea microflorei cu pseudofluidizarea ei în condiţii aerobe.
4. Au fost utilizate metodele cromatografice gazolichide, au fost găsite metodele optime de acţiune fotocatalitică asupra mediului acvatic în domeniul ultraviolet a radiaţiei solare concomitent cu prelucrarea unipolară electrochimică a apei.
5. Au fost studiate condiţiile tratării combinate cu utilizarea metodelor fotocatalitice, electrochimice unipolare şi galvanochimice a apei, în timpul cînd vor avea loc procesele de transformare şi sorbţie din mediul apos, care conţine ingrediente poluante organice şi anorganice. S-a efectuată alegerea microorganismelor mai efective şi a substratului pentru epurarea ei biochimică pe microfloră fixată în condiţii de pseudofluidizare şi schimbului de masă intensiv.
Realizarea dispozitivelor elaborate şi a rezultatelor cercetărilor efectuate va permite reducerea substanţială a emisiilor nocive în atmosferă şi economisirea unei cantităţi considerabile de com-bustibili hidrocarburici.
În procesul implementării acestui proiect au fost obţinute cca 50 patente (RM). Soluţii technice propuse şi cercetate sunt recomandate pentru aplicare în industrie: pentru tratarea selectivă a apelor naturale cu conţinut de hidrogen sulfurat, fluor, alte substanţe nedorite; diminuarea durităţii apelor naturale, şi în alte procese ecologice de condiţionare a apelor în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Anul 2006
Echipa de cercetare:
1.Duca Gheorghe, dr. hab., prof. univ., academician
2.Gonţa Maria, dr. în chimie
3.Matveevici Vera, dr. în chimie
4.Iambarţev Viorica
5.Isac Tatiana, dr. în chimie
6.Popa Tatiana
7.Gaidargi Tatiana
8.Rotari Natalia
9.Zamşa Valeria
10. Goreaceva Nelli, dr.
11. Gladchi Viorica, dr.
12. Romanciuc Lidia, dr.
- Borodaev Ruslan
- Bunduchi Elena
- Buga Elena
- Craciun Alexandru, dr. şt. tehnice
- Sajin Tudor, dr. şt. tehnice
- Dementiev Igor., dr. în ştiinţe fizice şi matematice
- Albert Pavel
20. Balan Mihai
21. Victor Covaliov, dr. în şt. chim.
22. Olga Covaliova, dr. în şt.chim.
23. Ion Suman
24. Vitalii Jalba
25. Matusceac Vitalii
26. Ion Osipov
27. Gaidibadi Ghenadie
28. Canalî Maxim
29. Florea Ion
Rezultatele obţinute:
A fost studiat procesul de diminuare al coloranţilor direcţi şi activi la tratarea electrochimică a soluţiilor model în celula cu anozi solubili de aluminiu în funcţie de valoarea pH-ului, timpul tratării, intensitatea curentului electric şi concentraţia lor iniţială. Sa stabilit, că coloranţii direcţi sunt adsorbiţi în intervalul de pH=5-6, iat cei activi într-un interval mai îngust al pH-ului (5,0-5,5). Cel mai eficient se înlătură coloranţii direcţi, care diminuează cu un efect de 93-99% şi se măreşte la mărirea intensităţii curentului electric.
Efectul de diminuare al coloranţilor activi este mai mic în comparaţie cu cel al coloranţilor direcţi (70-88%). În lipsa grupelor funcţionale polare efectul de diminuare se micşorează şi se măreşte în prezenţa ionilor de calciu.
Pe parcursul anului a fost cercetată starea apelor fluviului Nistru pe porţiunea s. Naslavcea – barajul Dubăsari pentru a determina parametrii hidrochimici tradiţionali şi starea redox ale acestora, care reprezintă determinarea concentraţiei staţionare a peroxidului de hidrogen sau a reducătorilor de tip peroxidazic. Rezultatele denotă existenţa impactului antropogen sporit asupra calităţii apelor, care se evidenţiază prin nerespectarea regulilor de exploatare ale a hidrocentralei de la Novodnestrovsk (Ukraina). Datele obţinute confirmă că starea redox a apelor şi parametrii cinetici noi pot servi drept indicatori pentru estimarea calităţii apelor şi prognozarea consecinţelor nefaste, legate de schimbarea parametrului stare redox şi a altor parametri cinetici utilizaţi.
A fost elaborat procedeul şi instalaţia de ardere a amestecului de combustibil gazos şi lichid cu utilizează câmpului electric permanent şi alternativ, care prezintă nişte elaborări originale (Brevet Nr.2107 MD), iar rezultatele teoretice şi cele preconizate practice pot concura cu cele care există în ţară şi peste hotare. Considerăm că elaborările noastre vor servi drept suport pentru dezvoltarea tehnologiilor şi instalaţiilor de ardere a combustibililor hidrocarburici. În comparaţie cu procedeul de ardere în lipsa câmpurilor electrice, conţinutul de combustibil nears scade cu
30-35% în cazul aglomerării fără vaporizarea picăturilor de motorină şi cu 92-98% în cazul aglomerării ionilor şi vaporizării explozive a picăturilor. Utilizarea acestui proces şi a instalaţiei date, în industrie, pot asigura un beneficiu economic şi ecologic considerabil.
A fost elaborată o metoda electromagnetică şi instalaţia pentru dedurizare a apei fără reagenţi conform brevetelor nr. 2983, 3049, cerere pentru brevetare nr.20060110, şi de asemenea o tehnologie industrială pentru înlăturarea petrei de cazan (cereri pentru brevetare nr. 20060227 şi 20060228). Pentru realizarea problemelor activării electrochimice a apei a fost elaborată tehnologia de obţinere a electrodului stabil (brevet nr.3151), şi procedeele de obţinerea a oxidanţilor (brevete nr. 3190 şi 20060053). Au fost găsite noi rezolvări tehnologice în agrochimie şi tehnică: activarea electrochimică a adsorbenţilor (brevet nr.3188), epurarea electrochimică selectivă a apelor uzate de ionii metalelor grele (brevet nr.20060027), metode de obţinere a lichidului biochimic activ pentru tratarea plantelor în potriva dăunătorilor solului – nematode (20060206), procedura de stropirea plantelor în locul soluţii de sulfat de cupru şi var (brevet nr. 3178, 20060207, 20060223).
În cadrul proiectului au fost obţinute două diplome de excelenţă cu două medalii de argint pentru ciclul de invenţii la Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetări Ştiinţifice şi Transfer Tehnologic din Iaşi, România.
Anul 2007
Echipa de cercetare:
1. Duca Gheorghe, dr. hab., academician
2. Gonţa Maria, dr. în chimie
3. Iambarţev Viorica
4. Matveevici Vera, dr. în chimie
5. Isac Tatiana, dr. în chimie
6. Zamşa Valeria
7. Budurin Tatiana
8. Jeleva Ludmila
9. Pascari Ludmila
10. Popa Tatiana
11. Coptu Olga
12. Grău Elena
13. Goreaceva Nelli, dr. în biologie
14. Gladchi Viorica, dr. în chimie
15. Romanciuc Lidia, dr. în chimie
16. Borodaev Ruslan
17. Bunduchi Elena
18. Mardari Igor
19. Albert Pavel
20. Buga Elena
21. Covaliov Victor, dr. în chimie
22. Covaliova Olga, dr. şt. chimie
23. Jalba Vitalie, doctorand
24. Guzun Andrian
25. Bureac Roman
26. Palic Maria
27. Mindoglo Irina
28. Batrîncea Ecaterina
29. Sviderscaia Elena
30. Canalî Maxim
31. Cracun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice
32. Sajin Tudor, dr. în ştiinţe tehnice
33. Penin Alexandru
34. Albert Boris
35. Iurcu Tatiana
36. Lapaci Serghei
37.Corotcov Ilia
Rezultatele obţinute:
Au fost cercetate şi elaborate metodele de obţinere a materialelor anodice stabile pe calea tratării electrofizice şi plazmo-electrochimice a titanului, elaborarea tipurilor perfecţionate de electrolizoare cu diafragmă şi a electroreactoarelor cu electrod bipolar. Au fost studiate potenţialele electrodice şi efectuată selectarea perechii galvanice de material carbonic/fier şi aluminiu pentru dizolvarea efectivă în procesele galvano-chimice de tratarea apei. A fost studiat mecanismul reacţiilor electrodice şi red-ox, transformărilor disperso-structurale şi ridicarea eficacităţii proprietăţilor feromagnetice a sedimentelor pentru separarea şi deshidratarea lor, şi a proceselor de sorbţie şi ocluzie a amestecului de compuşi în apele subterane tratate.
A fost studiat efectul de decolorare şi diminuare a coloranţilor textili la oxidarea lor catalitică cu H2O2 în prezenţa catalizatorului de Fe2+ şi la oxidarea electrochimică a soluţiilor model în celula cu anozi solubili de fier în funcţie de timpul tratării, valoarea pH-ului, concentraţia ionilorde Fe2+ şi a H2O2, intensitatea curentului electric şi concentraţia iniţială a coloranţilor. S-a stabilit, că oxidarea catalitică cu H2O2 se realizează la pH=2,0-2,5, iar cea electrochimică la pH=5,0-5,1. A fost stabilit timpul optim şi concentraţia optimă a H2O2 pentru aceste procedee.
Rezultatele obţinute au scos în evidenţă faptul că apele Nistrului continuă să fie poluate cu substanţe reducătoare care diminuează conţinutul peroxidului de hidrogen în bazinul acvatic, ceea ce crează condiţii pentru formarea stării reducătoare a ecosistemelor acvatice – stare nefavorabilă pentru hidrobionţi. Deprecierea calităţii apelor Nistrului are la bază atât gradul ridicat de poluare al afluenţilor şi a apelor menajere deversate din localităţile riverane, cât şi deversările de ape acumulate în bazine de acumulare până la barajul Naslavcea şi Dubăsari.
Procedeu şi dispozitivul (brevet de invenţie nr.2151) elaborat permit intensifiasrea arderii şi reglarea fină a caracteristicelor geometrice, cinetice şi termice ale flăcării fără a afecta puritatea ecologică a gazelor evacuate în atmosferă. Metoda şi dispozitivul nu sunt dependente de natura combustibilului utilizat, cu excepţia combustibilului solid care trebuie să fie în stare pulverizată. Consumul suplimentar de energie pentru antrenarea în mişcare de rotaţie a electrozilor nu depaşeşte 0,2 – 0,5% din puterea nominală a arzatorului. Procedeul (brevet de invenţie nr.2152) nu este dependent de natura combustibilului, cu excepţia că combustibilul solid se arde prin pulverizare. Experimentele au arătat că la creşterea potenţialului aplicat conţinutul de gaze nocive şi neoxidate se reduce. Realizarea procedeului cu defazaj nul de alimentare a electrozilor sferici reduce diapazonul de variaţie a vitezei de ardere cu 65%, iar intensitatea cedării căldurii de către flacără cu 50%.
A fost elaborat o metoda electromagnetică şi instalaţia pentru dedurizare a apei fără reagenţi conform brevetelor nr. 2983, 3049, cerere pentru brevetare nr.20060110, şi de asemenea o tehnologie industrială pentru înlăturarea petrei de cazan (cereri pentru brevetare nr. 20060227 şi 20060228). Pentru realizarea problemelor activării electrochimice a apei a fost elaborată tehnologia de obţinere a electrodului stabil (brevet nr.3151) şi procedeele de obţinerea a oxidanţilor (brevete nr. 3190 şi 20060053).
Au fost găsite noi rezolvări tehnologice în agrochimie şi tehnică: activarea electrochimică a adsorbenţilor (brevet nr.3188), epurarea electrochimică selectivă a apelor uzate de ionii metalelor grele (brevet nr.20060027), metode de obţinere a lichidului biochimic activ pentru tratarea plantelor în potriva dăunătorilor solului – nematode (20060206), procedura de stropirea plantelor în locul soluţii de sulfat de cupru şi var (brevet nr. 3178, 20060207, 20060223).
Anul 2008
Echipa de cercetare:
1. Duca Gheorghe, dr. hab., academician
2. Gonţa Maria, dr. în chimie
3.Iambarţev Viorica
4.Matveevici Vera, dr. în chimie
5. Zamşa Valeria
6. Budurin Tatiana
7. Jeleva Ludmila
8. Pascari Ludmila
9. Mocanu Larisa
10. Porubin Diana
11.Goreaceva Nelli, dr. în biologie
12.Gladchi Viorica, dr. în chimie
13.Romanciuc Lidia, dr. în chimie
14.Borodaev Ruslan
15.Bunduci Elena
16.Mardari Igor
17.Onica Vasile
18.Angel Lilia
19 Gaz Diana
20.Covaliov Victor, dr. în şt. chim.
21.Covaliova Olga, dr. în şt. chim.
22.Jalba Vitalie, doctorand
23. Palic Maria
24.Mindoglo Irina
25.Batrîncea Ecaterina
26.Sviderscaia Elena
27.Sidenco Alexandru
28.Svistun Tatiana
29.Ipati Nadejda
30. Cracun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice
30. Sajin Tudor
31.Penin Alexandru
32.Albert Boris
33.Iurcu Tatiana
34.Gozun Andrian
35.Bolocan Maxim
36.Corotcov Ilia
Rezultatele obţinute:
A fost studiat procesul de oxidare catalitică a coloranţilor textili (ditecţi şi activi) în soluţiile model cu H2O2 şi în prezenţa ionilor de Fe2+, obţinuţi la dizolvarea electrochimică a anodului de fier în funcţie de valoarea pH-ului, timpul tratării, concentraţia ionilor de Fe2+, concentraţia H2O2 şi concentraţia iniţială a coloranţilor.
S-a stabilit că oxidarea catalitică a coloranţilor duce la formarea CO2 şi H2O, adică la mineralizarea lor totală sau parţială. Gradul de mineralizare depinde de concentraţia ionilor de Fe2+ şi H2O2. La mărirea concentraţiei de Fe2+ până la 5 • 10-4 mol/l gradul de mineralizare se măreşte până la 62 – 71% (coloranţii activi) şi până la 82 – 84% coloranţii direcţi, care apoi în continuare se micşorează. Timpul optim de tratare variază între 58 – 97 secunde. Concentraţia optimă a H2O2, este în intervalul de la 1,4• 10-3 mol/l până la 2,8• 10-3 mol/l efectul fiind de 88% (coloranţii direcţi) şi 71% (coloranţii activi), pH-ul optim de oxidare s-a gasit a fi 2,0-2,5.
Au fost efectuate 6 expediţii hidrochimice şi prelevate probele din fluviul Nistru în
6 secţiuni cuprinse dintre s.Naslavcea până la barajul de la Dubăsari în scopul cercetării variaţiilor sezoniere a compoziţiei chimice a râului. Au fost depistate oscilaţiile sezoniere ale componentelor chimice ale apelor Nistrului şi dependenţa formării compoziţiei acestora în bazinul acvatic de calitatea maselor de apă ce pătrund pe teritoriul Republicii Moldova din rezervorul tampon din Ucraina. S-au determinat coeficienţii caracteristici compoziţiei ionice ce depind de concentraţia ionilor principali şi de mineralizarea apelor. A fost analizată dinamica anuală a conţinutului de substanţe organice, oxigenului dizolvat, bioxidului de carbon, duritatea totală. A fost completată baza multianuală de date ce ţin de hidrochimia fluviului Nistru.
Au fost cercetate procese combinate fotochimice şi microbiologice de tratare a apelor cu conţinut de substanţe organice greu degradabile (coloranţi sintetici – acid albastru 2K, acid cafeniu 2K, acid roşu, direct crizofenin, care sunt utilizate la „Floare Carpet” SRL). Au fost studiate condiţiile homogenice şi heterogenice a redox-catalizei cu utilizarea reagentului Fenton pe baza compuşilor oxalici şi citrici ai fierului. A fost elaborată o metodă nouă criochimică de obţinere a unui nou tip de nanocatalizator oxidic (Brevet MD Nr.3535) pentru utilizarea la destrucţia fotocatalitică a compuşilor organici, a fost studiată structura lui. La etapa a 2-a a procesului de epurare a apelor a fost aplicată metoda microbiologică cu stratul de microflora fixată în condiţii aerobe.
Oxidarea catalitică a coloranţilor textili duce la mineralizarea lor totală sau parţială şi ca rezultat la micşorarea concentraţiei remanente a lor în apele reziduale şi a efectului negativ asupra bazinelor acvatice pe de o parte, iar pe de alta, la micşorarea deşeurilor formate în procesul de tratare a apelor reziduale textile.
Aplicarea ionilor de Fe2+ obţinuţi la dizolvarea electrochimică a anodului de fier a permis de a mări efectul de decolorare şi mineralizare a coloranţilor textili (direcţi şi activi) în soluţiile model şi apele reziduale în comparaţie cu sărurile de fier (II) cu 10 – 15%
Măsurările au demonstrat că formele de migrare a cuprului şi fierului în spaţiu şi timp au anumite particularităţi. Formele principale de migrare a fierului sunt formele suspendate şi coloidale (80-100%), dar formele principale de migrare a cuprului sunt formele dizolvate şi coloidale (38.1-100%). Dinamica sezonieră se manifesta prin variaţia raportului dintre diferite forme. În perioada rece a anului forme solubile a fierului se identifică mai rar în comparaţie cu perioada caldă a anului. Pentru cupru formele suspendate mai adesea au fost identificate în perioada caldă a anului.
Concentraţiile de H2O2 înregistrate în perioada măsurărilor, mai frecvent, au fost de ordinul 10-7 M, iar valorile capacităţii de inhibiţie care descriu intensitatea desfăşurării proceselor de autoepurare cu participarea radicalilor > 3∙105 s-1. Doar în probele de apă prelevate în perioada inundaţiilor (iulie) pentru întreg segmentul monitorizat a fost atestat un conţinut a H2O2 de ordinul 10-6 M şi valori ale capacităţii de inhibiţie de ordinul 105 s-1, mărimi ce demonstrează că în apele nistrene decurgeau eficient procesele chimice de autopurificare. Depistarea în apele nistrene a unui conţinut mai înalt de H2O2, decât media înregistrată până în prezent, ne fac să conchidem că un aport considerabil în stabilirea acestui conţinut l-au avut precipitaţiile atmosferice care au căzut din abundenţă.
Conţinutul radicalilor OH nu au depăşit mediile stabilite pentru conţinutul acestor radicali în apele naturale, 10-17 M.
A fost elaborată metoda şi instalaţia pentru distrigerea compuşilor organici într-un cîmp electromagnetic rotativ cu posibilitatea aplicării curentului constant (Brevete MD 3624, 3680). Ca rezultat al tratării apelor poluate în acest reactor, are loc influenţa intensivă a câmpului electromagnetic şi a efectului de „plazma rece” asupra substanţelor organici, la contactul pe scurtă durată a particulelor metalici. Acest efect rezuiltă în distrugere rapidă a substanţelor organici până la structuri moleculare mai simple. Simultan se petrece tratarea fotocatalică a apei. La etapa a două a tratării (microbiologică) are loc distrucţia completă a poluanţilor organici cu formarea substanţelor simple inorganice - apă, CO2, etc. Ca substrat pentru fixarea microflorei a fost utilizat rumeguş de lemn, tratat prin metoda hidrofobă cu alcool polivinil polimerizat (Cerere la brevet – pe etapa de oformare).
A fost elaborat un procedeu anaerobic de obţinerea a suplimentului vitamina-proteic furajer pentru animale (brevet Nr.3716 / 2008). Rezultatul tehnic al acestui proces constă în posibilitatea dozării cantităţilor substanţelor ce conţin cobalt ([Co(III)/Co(II)/H2O2/UV] de tip Fenton), care în etapa iniţială în prezenţa micilor cantităţi de peroxid de hidrogen la tratarea ultravioletă asigură hidroliza fotocatalitică a polifenolilor greu degradabili biochimic, în componenţa borhotului, ceea ce la etapa de metano-geneză în condiţii anaerobe măreşte cantitatea de biogaz formată datorită asimilării mai uşoare a substanţelor organice care au o structură moleculară mai simplă de către microorganisme, astfel mărindu-se şi gradul de epurarea apelor reziduale şi formarea nămolului activ ce conţine o cantitate ridicată de substanţă biologic activă – ea reprezintă un compus complex proteic al cobaltului – cianocobaltamină cu formula generală С63Н90О14N14PCo (vitamina В12), care după concentrare, se amestecă cu drojdii furajere lichide, apoi se mărunţeşte, se usucă şi se foloseşte în calitate de supliment furajer vitamino-proteic în alimentarea animalelor.
Procedeul şi instalaţia permite de a micşora conţinutul emisiilor nocive NOx şi SOx de
1,5- 1,8 ori în comparaţie cu prototipul. A fost stabilit valorea inducţiei câmpului magnatic la care creşte coeficientul radial de separare, debitul relativ de componenţi care determină viteza de ardere a instalaţiei şi productivitatea acestuia – în intervalul de ionizare 1-10%. Procedeul permite de a micşora emisiile de NOx cu 80-90%, iar SOx cu 90-95% şi, în afară de aceasta de a obţine îngrăşăminte – nitrat şi sulfat de amoniu. S-au stabilit regimurile la care eficacitatea este cea mai înaltă.
Anul 2009
Echipa de cercetare:
1. Gonţa Maria, dr. hab. în chimie
2. Iambarţev Viorica
3. Matveevici Vera, dr. în chimie
4. Isac Tatiana, dr. în chimie
5. Mocanu Larisa
6. Graur Irina
7. Chirniţcaia Tatiana
8. Solonari Veronica
9. Covaliov Victor, dr. în şt. chimice
10.Nenno Vladimir, dr. în şt. tehnice
11.Covaliova Olga, dr. în şt. chimice
12.Jalba Vitalie, doctorand
13.Carauş Veaceslav, masterand
14.Goreaceva Nelli, dr. în biologie
15.Gladchi Viorica, dr. în chimie
16.Romanciuc Lidia, dr. în chimie
17.Borodaev Ruslan
18.Bunduci Elena
19.Mardari Igor
20.Angel Lilia
21.Şurîgina Olga, masterand
22.Gaz Diana, masterand
23.Lis Angela, masterand
24.Craciun Alexandru, dr. în ştiinţe tehnice, conf. univ.
25.Sajin Tudor, dr. în ştiinţe tehnice
26.Crăciun Svetlana
27.Ene Vladimir
28.Penin Alexandru
29.Albert Boris
30.Bunduchi Elena
31.Iurcu Tatiana
32.Botnari Lilia
Rezultatele obţinute:
A fost studiat procesul de diminuare a concentraţiei coloranţolor textili (direcţi şi activi) din soluţiile model prin aplicarea metodelor de electrocoagulare, oxidare catalitică şi adsorbţia compuşilor remanenţi de către cărbunii activi. S-a stabilit, că eficacitatea procesului de coagulare depinde de natura coloranţilor şi de capacitatea de asociate a lor. Majoritatea coloranţilordirecţi se înlătură din apele reziduale prin metoda electrocoagulării în intervalul de pH 5,0 – 6,0. S-a constatat, că electrocoagularea coloranţilor direcţi, care au grad mare de asociere, se realizează cu cheltuieli mici de coagulant (7,0 mg/l), în comparaţie cu cheltuielile pentru coloranţii activi (14 mg/l), care au grad mic de asociere şi de 45,0 mg/l pentru coloranţii activi, care nu asociază. Gradul de oxidare depinde de natura colorantului şi stabilitatea moleculelor de coloranţi faţă de oxidanţi, iar eficacitatea procesului de adsorbţie de natura şi concentraţia compuşilor organici remanenţi.
Cu utilizarea metodei cromatografice gazolichide (aparatul HPLC) au fost cercetate procese de distrugere fotocatalitice a compuşilor din clasa benzotiazolelor (aminobenzotiazol care fac parte din componenţa preparatelor fungicidice). În calitate de fotocatalizator omogen a fost testat trioxalatoferat de potasiu şi complexul citrat– amoniacal de fier C6H5O7FeIII . C6H6O7(NH4)2 .nH2O, sintetizate şi purificate conform tehnologii speciale. Au fost obţinute spectre IR şi a fost evaluată structura acestor compuşi complecşi. Procesele de tratare au fost petrecute la adăugarea 0,5 mM H2O2. Au fost cercetate cinetica proceselor şi mecahismul distrugerii. S-a arătat că procesul de distrugere are un caracter treptat cu formarea produselor intermediare cum sunt 4OH-ABT şi 6OH-ABT precum şi diOBT, finalizând cu mineralizarea completă. A fost examinată posibilitatea intensificării acestor procese cu aplicarea curentului constant. S-a evaluat rolul radicalilor activi pentru modelarea proceselor de transformare studiate.
Au fost depistate oscilaţiile sezoniere ale componentelor chimice ale apelor Nistrului şi dependenţa formării compoziţiei acestora în bazinul acvatic de calitatea maselor de apă ce pătrund pe teritoriul Republicii Moldova din rezervorul tampon din Ucraina. S-au determinat coeficienţii caracteristici compoziţiei ionice ce depind de concentraţia ionilor principali şi de mineralizarea apelor. A fost analizată dinamica anuală a conţinutului de substanţe organice, oxigenului dizolvat, bioxidului de carbon, duritatea totală. A fost completată baza multianuală de date ce ţin de hidrochimia fluviului Nistru.
A fost optimizat procesul de tratare al coloranţilor textili din soluţiile model prin metoda electrochimică sau oxidarea catalitică, urmată de adsorbţia lor în continuare de către cărbunii activi. Eficacitatea metodelor combinate de tratare depinde de natura coloranţilor şi capacitarea lor de a asocia în soluţii. S-a stabilit, că prin tratarea combinată electrochimică şi adsorbţie coloranţii direcţi se pot înlătura din soluţiile concentrate (200 mg/l), iar cheltuielile de coagulant se micşorează de 1,5-2,0 ori. La fel, se înlătură şi coloranţii activi, care asociază, iar cei care nu asociază, nu se pot înlătura prin această metodă. Diminuarea concentraţiei lor s-a obţinut numai prin combinarea metodelor de tratare electrochimică, oxidare catalitică şi adsorbţie. Prin optimizarea şi îmbinarea acestor metode se modelează tratarea apei de coloranţi activi şi direcţi până la concentraţiile maxime admisibile.
A fost propusă o soluţie tehnică nouă referitoare la tratarea apelor uzate, pe baza proceselor electrochimice şi de cataliză omogen-eterogenă. Conform acestei metode, în apă de tratat se adaugă peroxidul de hidrogen şi magnetitul Fe3O4 dispersat la iradierea cu razele UV (λ=180-400 nm, J=20-25 J/cm2.min) – Brevet MD Nr. 3941 publ.BOPI Nr.8, 2009. Procese electrochimice şi fotocatalitice sunt însoţite de formarea radicalilor liberi. Acest proces se recomandă pentru aplicarea practică la tratarea sistemelor apoase cu mai mulţi componenţi – ionii de metale grele şi compuşi organici. Aceste ape se rezultă din procese tehnice de prelucrare a metalelor, în industrie uşoară la vopsirea textilului, etc. Ca rezultat al transformărilor fazo-disperse, are loc formarea oxizilor de structura de tip şpinel cu proprietăţi magneice.
În anul 2009 au fost continuate cercetările în teren a dinamicii spaţio-temporale a compoziţiei chimice, stării redox şi capacitaţii de tamponare a apelor Nistrului. Primăvara în porţiunea Naslavcea până la Dubăsari s-au format ape cu compoziţie mixtă de tip hidrogeno-carbonatice din grupul calciu-natriu cu valorile mineralizării şi durităţii mai mari decât media pe ani. În unele puncte de captare s-a atestat o suprasaturare a apelor cu oxigen. În perioada de vară apele bazinului de acumulare Dubăsari au fost poluate cu fosfaţi. Pe întregul segment monitorizat, după indicatorul cinetic starea redox (H2O2/DH2 ), apele se caracterizau prin starea redox instabilă. Formele de migrare ale fierului şi cuprului în timp şi spaţiu au avut unele particularităţi. Fierul migra mai des sub formă de suspensii (86,9-100%), iar cuprul se găsea sub forme coloidal-solubile (17,4-100%). Cel mai înalt conţinut de substanţe organice labile, 3,6 - 6,85 мгО2/дм3, a fost înregistrat în perioada de vară. Rezultatele obţinute indică că, cu mici excepţii, valorie capacităţii-tampon, în funcţie de anotimp, se caracterizeasă prin variaţii neînsemnate.
Rezultatele obţinute la realizarea celor trei serii de testări a catalizatorului omogen “BIO-FRIENDLY”: 1. Reducerea fumegării gazelor de eşapament de 1,5-2,3 ori pentru automobilele cu motoare Diesel; 2. Reducerea concentraţiei de CO din gazele de eşapament a de 1,5-3 ori, CH de 1,4-1,6 ori, NOx de 1,3-1,6 ori, precum şi reducerii consumului de benzină în mediu cu 10% iar a motorinei cu 15%; 3. Se micşorează suprasolicitarea ecologică asupra mediului ambiant, deoarece se reduce cantitatea utilizată de carburant şi obţinerea unui beneficiu economic;
4. Utilizarea biocatalizatorului va conduce la îmbunătăţirea bazinului aerian al Republicii Moldova.
Rezultatele obţinute la testarea pe stand neutralizatorului de gaze de eşapament din blocuri monolite din bază de ceramică de tip figure: 1. Privind diminuarea emisiilor nocive la mersul în gol trebuie consederate ca satisfacotare ţânând cont de faptul că în scopul obţinerii unui suprafeţe catalitice mai mari, tehnologia de depunere a purtătorului secundar şi a stratului catalitic trebuie optimizate; 2. Testarea motorului cu înregistrarea caracteristicilor de sarcină şi de viteză ale motorului au indicat rezultate bune şi au confirmat veridicitatea soluţiilor tehnice selectate;
3. La testarea următorului neutralizator se recomandă de a amplasa neutralizatorul mai aproape de colectorul gazelor de eşapament pentru asigurării unui regim de temperatură mai bun pentru desfăşurarea acţiilor de oxidare a substanţelor toxice; 4. În vederea măririi durabilităţii termenului de serviciu a straturilor catalitice ale neutralizatorului este raţional de folosit catalizatori omogeni care sunt prezenţi în conţinutul benzinei, ceea ce considerabil micşorează acţiunea poluanţilor asupra straturilor catalitice; 5. Este necesar de a continua cercetările, ţinând cont de perspectivitatea aceste direcţii de cercetare.
Anul 2010
Echipa de cercetare:
1. Duca Gheorghe, dr. hab.
2. Goreaceva Nelli, dr. în biologie
3. Gladchi Viorica, dr. în chimie
4. Romanciuc Lidia, dr. în chimie
5. Borodaev Ruslan,
6. Bunduchi Elena, doctor în chimie
7. Angel Lilia, masterand
8. Şurîgina Olga, masterand
9. Gaz Diana, masterand
10. Lis Angela, masterand
11. Musteaţa Radu, masterand
12. Verdeş Veronica, masterand
13. Gonţa Maria, dr. hab. în chimie
14. Matveevici Vera, dr. în chimie
15. Iambarţev Viorica
16. Isac Tatiana, dr. în chimie
17. Mocanu Larisa, masterand
18. Graur Irina, masterand
19. Craciun Alexandr, dr.
20. Crăciun Svetlana
21. Ene Vladimir
22. Penin Alexandru
23. Vozian Lollita
24. Albert Boris
25. Podubni Octavian
26. Grossu Anastasia
27. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.
28. Nenno Vladimir, dr.în şt.tehn.
29. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.
30. Jalba Vitalie, doctorand
31. Carauş Veaceslav, masterand
32. Clichici Ion, masterand
Rezultatele obţinute:
Au fost studiate legităţile de formare a compoziţiei chimice şi stării oxido-reducere a apelor râului Nistru; identificate tendinţele variaţiei lor în dependenţă de timp şi de-a lungul râului. Au fost folosite metode moderne – determinarea capacităţii tampon şi formele de migraţie ale metalelor, determinarea parametrilor cinetici ai valabilităţii biologice pentru funcţiile vitale ale hidrobionţilor.
Rezultatele obţinute şi metodele aprobate pot fi utilizate în practică pentru estimarea influenţei transfrontaliere asupra calităţii apelor râului Nistru în procesul de management al resurselor biologice şi stării ecologice a râului Nistru, în procesul de elaborare a abordărilor metodologice noi pentru determinarea calităţii apelor. Au fost determinate tendinţele de schimbare a calităţii apelor Nistrului, stării redox, capacităţii antioxidante pe termen lung şi sezonier s-au elaborat recomandări pentru protecţia râului.
S-au elaborat metode de înlăturare a acizilor humici din apele naturale în prezenţa substanţelor refractare cu utilizarea coagulantului de aluminiu şi oxidarea catalitică ulterioară.
În baza combinării metodelor chimice au fost elaborate noi tehnologii de epurare a apelor uzate cu conţinut de ioni de metale grele şi substanţe organice greu degradabile. A fost studiat procesul de diminuare a concentraţiei acizilor humici din soluţii model şi ape naturale cu coagulant de aluminiu obţinut la dizolvarea sulfatului de aluminiu şi la dizolvarea electrochimică a anodului de aluminiu în funcţie de concentraţia ionilor de aluminiu, acizilor humici şi timpul tratării electrochimice. S-a obţinut, că cu ajutorul coagulantului de aluminiu se înlătură acizii humici din soluţiile model cu concentraţia iniţială în limitele de la 8,4 mgO/l până la 25,0 mgO/l la valoarea optimă a pH-ului de 5,85 – 6,2. Cu mărirea concentraţiei iniţiale a acizilor humici de la 16,0 mgO/l până la 25,0 mgO/l se măreşte consumul de coagulant de aluminiu şi, respectiv, se măreşte şi concentraţia ionilor de sulfaţi, care se introduc concomitent cu ionii de aluminiu şi care duc la diminuarea calităţii apei tratate. Pentru micşorarea concentraţiei ionilor de sulfaţi, soluţiile au fost tratate în celula cu anozi solubili de aluminiu. S-a stabili, că la tratarea electrochimică, efectul diminuării concentraţiei acizilor humici se măreşte şi respectiv se micşorează concentraţia ionilor de aluminiu (cu 35 – 40%) şi concentraţia sulfaţilor. Însă efectul de înlăturare a acizilor humici depinde şi de prezenţa substanţelor refractare (compuşii rămaşi de la oxidarea coloranţilor textili), care nimeresc în apele naturale la diversarea apelor uzate, care au fost epurate neeficient, după metodele clasice. Substanţe reftactare se obţin şi la oxidarea prealabilă a apelor naturale la etapa de clorurare a ei. În prezenţa substanţelor refractare efectul de înlăturare a acizilor humici cu ajutorul coagulantului de aluminiu, se micşorează. S-a stabilit că efectul înlăturării acizilor humici se micşorează în prezenţa substanţelor refractare şi această micşorare este cu atât mai mare, cu cât masa compuşilor refractari este mai mică. Micşorarea concentraţiei substanţelor refractare din apele naturale depinde de calitatea epurării apelor uzate textile. S-a obţinut, că aplicarea metodelor avansate de tratare a apelor reziduale textile prin combinarea coagulării cu coagulant de aluminiu, urmată de oxidarea catalitică cu peroxid de hidrogen a coloranţilor remanenţi din apa tratată, duce la micşorarea concentraţiei substanţelor refractare şi ca urmare la micşorarea lor în apele naturale. Prin urmare, pentru îmbunătăţirea calităţii apelor naturale şi respectiv şi a apelor tratate în scopuri potabile se recomandă ca tehnologiile clasice de epurare a apelor reziduale textile să fie înlocuite cu tehnologii avansate de tratare, care combină tratarea cu coagulantul de aluminiu urmată deoxidarea catalitică cu peroxidul de hidrogen a compuşilor remanenţi, care se înlătură astfel până la normele sanitare. Înlocuirea tehnologiilor clasice de epurare a apelor reziduale textile cu tehnologii de epurare avansată permite de a micşora concentraţia substanţelor refractare şi a impactului negativ al lor asupra calităţii apelor naturale care se condiţionează şi se tratează în scopuri potabile.
Au fost elaborate procese şi dispozitive care diminuează emisiile nocive: СО, СnHm, NOx de 1,3-3,0 ori; consumul de benzină cu 10%, motorinei cu 15%. Au fost elaborate procedee şi instalaţii de ardere cu utilizează câmpului electric permanent, alternativ şi magnetic (pat. № 1939,2107, 2129, 2151,2152,2153), precum şi a neutralizatorului cu catalizator eterogen de gaze de eşapament, a dispozitivului de iradiere cu raze ultraviolete a aerul de combustibie, care permit: reducerea combustibil nears cu 92-98%; reducerea diapazonul de variaţie a vitezei de ardere cu 65%, a intensităţii cedării căldurii cu 50%; reducerea conţinutului emisiilor nocive NOx şi SOx de 1,5- 1,8 ori; iar utilizarea catalizatorilor omogen şi eterogen, precum şi a aerului de combustie îmbogăţit cu ozon, permite diminuarea emisiilor nocive: СО, СnHm, NOx de 1,3-3,0 ori, a consumul de benzină cu 10%,a motorinei cu 15%. Utilizarea acestor procese, instalaţii şi dispozitive în industrie şi la transportul auto pot asigura un beneficiu economic şi ecologic considerabil.
Au fost elaborate şi propuse pentru implementare metode noi de condiţionare apelor de suprafaţă şi subterane pentru scopuri tehnice şi potabile. Au fost propuse un şir de soluţii tehnice privind epurarea şi regenerarea soluţiilor tehnologice uzate, utilizarea deşeurilor lichide şi solide toxice cu concentraţii ridicate. Pe baza cercetărilor preliminare privind estimarea parametrilor tehnologici principali a proceselor de tratare, au fost confecţionate patru instalaţii de laborator pentru tratarea fotocatalitică şi membranică a soluţiilor apoase, precum şi instalaţia pentru dedurizarea apei care a fost propusă pentru aplicare în practică. Cercetările efectuate şi metode propuse permit tratarea apelor cu conţinut de un şir larg de componenţi în condiţii intensive şi obţinerea gradului necesar de epurare şi înlăturare a substanţelor nocive şi nedorite. Instalaţii elaborate de tip compact sunt bazate pe procese fără reagenţi cu aplicarea efectelor fizice.