Universitatea de stat din moldova

Вид материала

Документы

Подобный материал:

• Issn 1857-1336 universitatea de stat din moldova moldova state university, 2532.43kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3309.21kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3931.75kb.
• Universitatea de stat din moldova, 1869.45kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 44.42kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 46.46kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 51.82kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 50.22kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 82.14kb.
• Universitatea liberă internaţională din moldova факультет экономических знаний Слесаренко, 1066.88kb.

b) Proiecte de cercetări ştiinţifice internaţionale INTAS – 3 proiecte de cercetări:


1. Proiect 05.7596MD „Dezvoltarea tehnologiilor combinate de decontaminare a poluan­ţilor organici din compartimente acvatice: utilizarea energiei solare şi a celulelor imobilizate (DECOTECH)”. Conducător – O. Covaliova, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.


Obiectivele generale:

Elaborarea şi testarea tehnologiilor combinate de tratare a sistemelor apoase naturale şi tehnogene cu conţinut de poluanţii greu biodegradablie, prin aplicarea metodelor fotochimice şi microbiologice. Scopul proiectului a inclus construcţia şi testarea reactorului fotocatalitic în combinaţie cu reactor biochimi, efectuarea studieri complexe a procesului de transformare a poluanţilor ABT (aminobenzotiazol) şi OBT (oxibenzotiazol) care sunt substanţe nocivi extrem de stabili, determinarea condiţiilor optime de descompunere completă a acestor substanţe toxici cu demineralizarea completă a lor.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Proiectul a fost implementat în colaborarea cu cercetătorii din Universitatea “Blaise Pascal”; Clermont-Ferrand, Franţa.

Rezultatele proiectului şi reactorul combinat elaborate sunt recomandate pentru a fi folosite pentru tratarea sistenelor apoase cu conţinut de benzotiazolii – substanţe extrem de toxice ţi stabile, care sunt larg utilizate în tehnologii (în componenţa pesticidelor, anvelope de maşini, coloranţilor sintetici, etc.). Pentru degradarea eficientă a asector poluanţi au fost propuse ştamurile de microorganizme isolate de tip Rhodococcus. Au fost studiate procese omogene şi eterogene, care au permis să asigură tratarea eficientă a apelor uzate cu energia solară şi a microorganismelor imobilizate.

Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.
   
2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.,
   
3. Matuşciac Vitalie
   

Rezultatele obţinute:

A fost elaborat un proces şi aparat pentru pregătirea membranelor catalitice pentru epurare a soluţilor apoase de împurităţi organice greu degradabile (brevet nr.3165); a fost propusă metoda de pregătirea a membranelor catalitice (cerere pentru brevetare nr. 2006-0090 din 2006.03.22); a fost propus un aparat pentru metalizarea chimică a particulelor înalt dispersate nemetalice pentru asigurarea proprietaţilor catalitice a suprafeţelor. (cerere pentru brevetare nr. 2006-0174 din 2006.06.30); a fost elaborată o metodă de obţinere a baromembranelor pentru procese fotocatalitice (cerere pentru brevetare nr. 2006-0189 din 2006.06.18).


Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.
   
2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.
   
3. Jalbă Vitaie
   

Rezultatele obţinute:

Proiectul este efectuat împreuna cu universitatea din orasul fracez Clermon-Feran. Scopul este distrugerea poluanţilor organici persistenţi folosiţi în industria de obţinere a polimerilor Benzotiazolilor. Astfel la tratarea hidroxi – benzotiazolului (0,05 milimoli) în reactorul foocatalitic construit în decurs de 3 ore a dus la distrucţia a 54,8 % , distrucţia completă având loc în decurs de 6 ore. Timpul scurt de distrucţie în comparaţie cu alte instalaţii de acest fel se datoreşte catalizei omogene şi eterogene în volum, straturilor catalizatoare a oxizilor metalelor care au fost instalate la construcţia reactorului, precum şi a radiaţiilor ultraviolete.


Anul 2008

Echipa de cercetare:

1. Covaliova O.
   
2. Covaliov V.
   
3. Jalbă V.
   

Rezultatele obţinute:

A fost elaborat, construit şi testat reactorul fotocatalitic în combinaţie cu reactor biochimic (Cerere de brevet MD Nr. 2008-0155). Au fost efectuate studieri complexe a procesului de transformare a poluanţilor ABT (aminobenzotiazol) şi OBT (oxibenzotiazol) care sunt substanţe nocivi extrem de stabili. Au fort determinate condiţii optime de descompunere completă a acestor substanţe toxici. S-a arătat că demineralizarea completă într-un reactor este ajunsă peste 120 min de tratare în condiţii intensive. A fost descoperit, că prezenţa comună a TiO₂ şi reagentul Fenton permite de a spori procese de destrugere în 1,5-2 ore.

2. Proiect 05.7505MD „Optimizarea proceselor de extracţie a acidului tartric şi enonotaninurilor din deşeurile vinicole cu utilizarea lor pentru sinteza noilor compuşi cu activitate biologică şi proprietăţi antioxidante”. Conducător – Maria Gonţa, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2008.
   

Obiectivele generale:

- elaborarea modelul matematic şi parametrilor optimi de extracţie a AT cu amine secundare şi şi terţiare;

- stabilirea mecanismul de impregnare a anioniţilor solizi din seria Amberlite cu amine;

- stabilirea parametrilor optimi de cristalizare a acidului tartric prin distilarea azeotropă;

- sintetiza noilor compuşi heterociclici în baza AT şi derivaţilor lui;

- stabilirea activităţii antioxidante a reductonilor obţinuţi din produse secundare vinicole.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Elaborarea noilor tehnologii ecologic pure, efective, de obţinere a acidului tartric şi derivaţilor lui, ce se caracterizează cu consumul redus de energie şi materii prime, care ar asigura protecţia mediului ambiant şi îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei.


Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr.
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab.
   
3. Guţu Iacob, dr. hab.
   
4. Mereuţa Aliona, dr.
   
5. Marchitan Natalia
   
6. Secară Natalia
   

Rezultatele obţinute:

În cadrul proiectului pe parcursul anului 2006 s-au început studii referitor la modelarea matematică şi optimizarea proceselor de extracţie reactivă a acidului tartric pe sistem model utilizând diferiţi anioniţi lichizi şi solvenţi organici în calitate de modificatori. S-a pregătit modelul matematic, s-a obţinut ecuaţia de regresie, urmează de stabilit parametri optimi ai procesului. Pe baza esterilor acidului tartric natural au fost sintetizaţi noi esteri ai acidului
2-acril(heteril)-1,3-dioxolan-4,5-dicarboxilici pentru evaluarea ulterioară a activităţii biologice.


Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr.
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr hab.
   
3. Guţu Iacob, dr hab.
   
4. Mereuţa Aiona, dr.
   
5. Marchitan Natalia, magistru
   
6. Secară Natalia, doctorand
   

Rezultatele obţinute:

Conform literaturii de specialitate, în procesul de extracţie a acizilor carboxilici sunt utilizate aminele terţiare şi cuaternare. Aminele secundare sunt studiate mai puţin. Studiul procesului de extracţie a AT s-a efectuat utilizând amina terţiară – tri-n-octilamina şi amina secundară lauryl-trialkyl-methylamina, respectiv datele ştiinţifice obţinute au fost comparate. Au fost efectuate studii referitor la modificarea anioniţilor solizi cu impregnare cu anioniţi lichizi, astfel s-au obţinut anioniţi noi, care lărgesc domeniul de utilizare a soluţiilor concentrate şi diluate.

Au fost sintetizaţi noi compuşi în baza acidului tartric (2- (R-phenyl-1,3-dioxolane-4,5-dicarboxylic acid esters). Compuşii sintetizaţi sunt potenţial biologic activi. Bis-hidrazonele aldehidei salicilice şi derivaţii bis-tiosemicarbazidei prezintă interes ca formator de complecşi cu metalele grele.

A fost determinată activitatea antioxidantă a inhibitorilor (compuşi din produse secundare vinicole). S-au studiat următorii antioxidanţi: DFH₄ – acid dihidroxifumaric, Rezv. – rezveratrolul, Eneox – extract enotaninic din seminţe de struguri, ENOXIL – extract enotaninic din seminţe de struguri oxidat, EDMD – esterul dimetilic al acidului dihidroxifumaric, C_v – cvercitina. Din datele obţinute s-a constatat că com­puşii testaţi au activitate antiradicalică diferită, care este determinată de structura lor. Cel mai activ reducător este Eneox. Studiile efectuate permit testarea antioxidanţilor obţinuţi din produse secundare vinicole şi utilizarea lor în diferite domenii în funcţie de activitatea lor antiradicalică determinată.


Anul 2008

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr.
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab.
   
3. Guţu Iacob, dr. hab.
   
4. Mereuţa Aiona, dr.
   
5. Marchitan Natalia, magistru
   
6. Secară Natalia, doctorand
   

Rezultatele obţinute:

S-a efectuat studiul procesului de separare a AT utilizând anionitul Amberlite IRA-67 impregnat cu amina lichidă Amberlite LA-2. Au fost optimizate procesele de extracţie reactivă a AT cu Amberlite LA-2 şi de regenerare a aminei/reextracţie AT.

- S-au efectuat analize stucturale a anionitului solid impregnat cu anionit lichid utilizând metoda SEM, difracţiei cu raze X şi microscopie de forţă atomică şi s-a presupus mecanismul procesului de impregnare;

- S-a stabilit optimul procesului de cristalizare a AT prin metoda distilării amestecului azeotrop;

- Au fost optimizate metodele de sinteză a noilor compuşi în baza acidului tartric (2- (R-phenyl-1,3-dioxolane-4,5-dicarboxylic acid esters), care sunt compuşi potenţial biologic activi. A fost efectuat analiza structurală a acestor compuşi sintetizaţi.

- A fost finisat studiul activităţii antioxidante a inhibitorilor (compuşi obţinuţi din produse secundare vinicole). S-au studiat următorii antioxidanţi: DFH₄ – acid dihidroxifumaric; Rezv. – rezveratrolul; Eneox – extract enotaninic din seminţe de struguri; ENOXIL – extract enotaninic din seminţe de struguri oxidat; EDMD – esterul dimetilic al acidului dihidroxifumaric;
C_v – cvercitina.

2. Proiectul 06.5125MD „Noi compuşi coordinativi eterometalici de Bismut în calitate de precursori moleculari ai materialelor anorganice pentru tehnologii avansate”. Conducător – I. Bulimestru dr. Perioada proiectului anii 2006-2007.
   

Obiectivele generale:

1. Sinteza compuşilor coordinativi homometalici ai bismutului şi metalelor 3d în calitate de agenţi iniţiali în asamblarea complecşilor heterometalici;
   
2. Obţinerea compuşilor heterometalici ai Bi(III) cu Cu(II), Co(II) şi Co(III) şi VO(II) în calitate de materiale electrice, catalitice şi biologice şi ca potenţiali precursori în obţinerea sistemelor oxidice anorganice;
   
3. Determinarea compoziţiei chimice şi structurii substanţelor obţinute cu ajutorul analizei elementelor şi difracţiei cu raze X, studiului termogravimetric, spectroscopiilor RMN şi IR;
   
4. Investigarea proprietăţilor electrice, catalitice şi biologice ale compuşilor heterometalici ai bismutului(III) sintetizaţi
   
5. Studiul comportamentului termic al compuşilor heterometalici sintetizaţi, utilizând analiza combinată termogravimetrică/diferenţial-termică şi metoda de difracţie cu raze X la temperaturi înalte (HTXRD);
   
6. Identificarea sistemelor oxidice rezultate la termoliza precursorilor heterometalici, folosind diferite tehnici de difracţie cu raze X pe pulberi.
   

Impactul ştiinţific, economic şi social:

Oxizii heterometalici în bază de Bi(III) utilizaţi în diferite tehnologii, domeniile de utilizare ale cărora includ aşa aplicaţii ca senzori, catalizatori, termocromi, supraconductori, piezoelectrici, scintilatori, fotocatalizatori, electroliţi la temperaturi înalte, materiale de generaţie viitoare de stocare a informaţiei ş.a.


Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Bulimestru Ion


Rezultatele obţinute:

Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor heterometalici coordinativi noi ai bismutului cu cuprul, cobaltul şi vanadiul cu utilizarea unor acizi poliaminopolicarboxilixi, baze Schiff şi baze organice în calitate de liganzi. În baza datelor analizelor elementelor şi cu razel X, studiului fizico-chimic (spectroscopia RMN şi IR, termogravimetria) a fost stabilită compoziţia şi structura compuşilor obţinuţi. A fost studiat comportamentul termic al complecşilor heterometalici cu scopul stabilirii posibilităţii de utilizare a lor în calitate de precursori pentru obţinere materialelor anorganice. A fost demonstrat că unele din substanţele sintetizate pot fi folosite în rol de precursori moleculari pentru sistemele oxidice Bi₂CuO₄, Bi₄V₂O₁₁ şi BiVO₄. A fost testată activitatea biologică a compuşilor bismutului cu cupru şi Baze Schiff şi s-a stabilit că unii din substanţele sintetizate manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană, HL-60). comparabilă cu activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Datorită acestor proprietăţi complecşii daţi îşi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer. La fel, a fost stabilit că compuşii coordinativi heterometalici ai bismutului(III) cu cobaltul (III) au rezistenţa specifică înaltă (10¹⁴-10¹⁵ Ohmcm) şi pot fi utilizate în tehnica electrică în calitate de materiale dielectrice.


Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Bulimestru Ion

Rezultatele obţinute:

Au fost elaborate metode optime de sinteză a compuşilor heterometalici coordinativi noi ai bismutului cu cuprul, cobaltul, ferul şi vanadiul cu utilizarea unor acizi poliaminopolicarboxilixi şi baze organice în calitate de liganzi. În baza studiului fizico-chimic a fost stabilită compoziţia şi structura probabilă a compuşilor obţinuţi. Pentru zece substanţe din seria Cu(II)-Bi(III) şi Co(III)-Bi(III) a fost concretizată structura moleculară şi cristalină cu ajutorul difracţiei cu raze X a monocristalelor. A fost studiat comportamentul termic al complecşilor heterometalici cu scopul stabilirii posibilităţii de utilizare a lor în calitate de precursori pentru obţinere materialelor oxidice anorganice. În baza rezultatelor analizei termice şi diferitor tehnici de difracţie cu raze X a pulberilor a fost demonstrat, că obţinerea sistemelor oxidice preconizate Bi₂CuO₄, Bi₄V₂O₁₁ şi BiVO₄, CoBiO₃ şi FeBiO₃ depinde atât de compoziţia şi structura precursorilor heterometalici, cât şi de regimul tratamentului termic. Compuşii heterometalici din seria Cu(II)-Bi(III) în baza semi- şi tiosemi­car­bazonelor aldehidei salicilice substituite manifesta activitate biologică şi pot fi utilizaţi în medicină.


c) Alte proiecte internaţionale – 3 proiecte:


1. Proiectul MOG1-3055-CS-03 (CRDF/MRDA) „Studiul al stării redox a apelor fluviului Nistru”. Conducător – V. Gladchi, dr. Perioada proiectului – anii 2005-2006.


Obiectivele generale:

Studiul stării redox a apelor fluviului Nistru


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Prezentul proiect va genera primele date despre chimia apelor funcţie de timp şi distanţă de la baraj de la Novodnestrovsc şi rezervorul – tampon de la Naslavcea, despre rolul compuşilor chimici în formarea stării redox şi a calităţii a apelor, cît şi caracterul variaţiilor indicatorilor ce reprezintă echivalenţii redox de-a lungul rîului. Aceste date vor putea influenţa modul de gestionare a rezervoarelor de acumulare şi a Hidrocentralei şi de a minimaliza impactul negativ ale construcţiilor tehnice asupra biotei acvatice.


Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Gladchi V., dr.
   
2. Goreaceva N., dr.
   
3. Mardari I., masterand
   
4. Bunduchi E.
   
5. Borodaev R.
   

Rezultatele obţinute:

Cercetările efectuate pe sectorul Naslavcea, aval de barajul de la rezervorul-tampon – aval barajului de la Dubăsari, oferă posibilitate de a concluziona următoarele. Mai jos de rezervorul tampon al nodului hidrotehnic Dnestrovsc apele sunt de tip hidrocarbonatice, hidrocarbonat-sulfatice ale grupei calciului sau magneziului. Apele deversate din rezervorul tampon, în cea mai mare parte, contribuiau la stabilirea mineralizării, durităţii şi instabilităţii compoziţiei ionice a apelor nistrene pe tot segmentul ulterior. A fost stabilită o corelare strânsă dintre mineralizarea apelor în Naslavcea şi în celelalte puncte de captare. După indicatorul rH₂, apele nistrene se caracterizau prin instabilitate, atât pe lungimea râului, cât şi în diferite anotimpuri. Starea redox normală se schimba de la reducătoare spre oxidantă. După raportul dintre oxidanţi şi reducători din apă, ea se caracteriza mai degrabă ca neutră în Naslavcea, vara şi primăvara în Cosăuţi, toamna şi primăvara în Boşerniţa şi Dubăsari (mai sus şi mai jos de baraj). În Mereşeuca valorile acestui indicator indicau dominanţa proceselor reducătoare. Cantitatea substanţelor organice care se supun oxidării de către bacterii (CBO) constituia pe sectorul Naslavcea-Cosăuţi în mediu 3,1-3,3 mgО₂/l, iar în bazinul de acumulare Dubăsari 3,6-3,9 mgО₂/l. Variaţiile sezoniere se manifestau prin mărirea valorii indicatorului primăvara în Naslavcea şi bazinul de acumulare Dubăsari (Boşerniţa-baraj aval), iar în Mereşeuca şi Cosăuţi vara. Pentru apele Nistrului este caracteristică schimbarea sezonieră a stării redox. Valorile concentraţiilor de H₂O₂ înregistrate au fost preponderent de ordinul 10^-7 M, valoare insuficientă pentru realizarea eficientă a proceselor de autoepurare chimică a apelor. Punctul cu stare instabilă sau reducătoare continuu a apelor reprezintă Boşerniţa, care face parte din sectorul de acumulare a apelor până la barajul Dubăsari. Pe lângă Boşerniţa, poate fi nominalizat şi punctul de captare Dubăsari aval. Din cele şapte măsurări a stării redox în acest punct, trei dintre ele au indicat la situaţia nefavorabilă a apelor după conţinutul peroxidului de hidrogen în probele de apă. Rezultatele obţinute au scos în evidenţă faptul că apele Nistrului continuă să fie poluate cu substanţe reducătoare care diminuează conţinutul peroxidului de hidrogen în bazinul acvatic, ceea ce crează condiţii pentru formarea stării reducătoare a ecosistemelor acvatice – stare nefavorabilă pentru hidrobionţi. Deprecierea calităţii apelor Nistrului are la bază atât gradul ridicat de poluare al afluenţilor şi a apelor menajere deversate din localităţile riverane, cât şi deversările de ape acumulate în bazine de acumulare până la barajul Naslavcea şi Dubăsari.


2. Proiectul CGP MOE2-2850-CS-06 (CRDF) „Precursori moleculari ai materialelor anorganice heterometalice în baza compuşilor noi ai bismutului cu metale de tranziţie”. Conducător – A. Gulea, dr.hab., prof.univ., m.c. AŞM. Perioada proiectului anii 2007-2009.


Obiectivele generale:

1. Sinteza compuşilor coordinativi heterometalici ai Bi(III) cu metale de tranziţie în calitate de potenţiali precursori moleculari ai sistemelor de oxizi micşti;
   
2. Stabilirea compoziţiei exacte şi structurii precursorilor cu ajutorul studiului cu raze X, spectroscopiilor IR şi UV-Vis, RMN;
   
3. Studiul comportamentului termic al complecşilor heterometalici prin intermediul analizei combinate TG/DTA şi difracţiei cu raze X în dependenţă de temperatură;
   
4. Selecţia complecşilor heterometalici potriviţi în calitate de precursori ai materialelor în bază de oxizi micşti din sistemul Bi(III)- metal tranzitiv în baza rezultatelor studiului cu raze X pe pulberi, microscopiilor SEM şi TEM;
   
5. Măsurători ale proprietăţilor electrice, magnetice şi optice ale oxizilor micşti obţinuţi;
   
6. Stabilirea corelării dintre metoda de sinteză, structură, dimensiunea particulelor şi proprietăţile feroelectrice, electrice şi optice ale materialelor obţinute.
   

Impactul ştiinţific, economic şi social:

Importanţa materialelor oxidice în bază de bismut a crescut în ultimul timp datorită utilizării lor în calitate de conductori ionici, supraconductori, piezoelectrici, fotocatalizatori în procesul de descompunere radiolitică a apei, pigmenţi organici şi dispozitive de memorare performante.


Echipa de cercetare:

1. Stăvila Vitalie, dr. în chimie
   
2. Noviţchi Ghenadie, dr. în chimie, conf. univ.
   
3. Bulimestru Ion, dr. în chimie
   
4. Popa Nelea, doctorand
   
5. Spînu Stela, doctorand
   
6. Culiuc Leonid, dr. hab., m. cor.
   
7. Colpacovici Iulian, dr.
   
8. Rusu Emil, dr. hab.
   
9. Kulikova Olga
   
10. Siminel Anatol
    
11. Sratan Gheorghe
    

Rezultatele obţinute:

Compuşi coordinativi heterometalici obţinuţi cu trei acizi poliaminopolicarboxilici (PAPC) din clasa Bi(III)-Ln(III) cu formule generale LnBi(PAPC)_x(NO₃)_y·nH₂O (Ln = La, Ce, Pr, Nd, Sm, Eu, Gd, Dy, Ho, Er, Tb şi Yb;x=1, 2; y=1, 2; n = 9-12) au fost folosiţi în calitate de precursori pentru obţinerea fazelor LnBiO₃. Rezultate pozitive au fost obţinute pentru Ln=Nd, Eu, Gd, Dy, Ho, Er şi Tb. Cele mai mice dimensiuni ale particulelor oxidice se obţin la piroliza precursorilor cu ligandul dietilentriaminpentatacetat. Proprietăţilor luminiscente ale compuşilor heterometalici depind atât de natura lantanoidului cât şi de ligandul PAPC.