Universitatea de stat din moldova

Вид материала

Содержание

Lista personalului auxiliar ce activează în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”
Stagiile de perfecţionare şi documentare efectuate peste hotare
Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor
Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor
Intas 05-104-7596
Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor
Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor
2.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare a centrului
3. Rezultatele cercetării, calitatea, eficienţa, relevanţa, impactul

Подобный материал:

1 ... 5 6 7 8 9 10 11 12 ... 23

Lista personalului auxiliar ce activează în CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică”

Nr.	Numele, prenumele	Anul naşterii	Studiile obţinute		Statutul	Forma de angajare bază /cumul	Funcţia
LCŞ „Chimie coordinativă”
	Jalbă Angela	1985	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		doctorand chimie anorganică, 02.00.01	Cumul intern	Laborant sup.
	Căpăţînă Tatiana	1987	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		doctorand chimie anorganică, 02.00.01	Cumul intern	Laborant sup.
	Vieru Veaceslav	1988	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Masterand	Cumul intern	Tehnician c.I
	Graur Vasile	1988	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		masterand	Cumul intern	Tehnician c.I
	Dragnici Ivan	1988	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		masterand	Cumul intern	Laborant superior
	Pleşca Valentina	1959	UTM		Laborant superior	Cumul intern	Laborant superior
	Vizir Constantin	1989	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Student	Cumul intern	Tehnician c.II
	Fuior Arcadie	1990	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Student	Cumul intern	Tehnician c.II
	Bistriţa Ruslan	1990	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Student	Cumul intern	Tehnician c.II
	Olaraşu Nicolai	1986	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		masterand	Cumul intern	Ing.coord.
	Lisnic Diana	1989	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Student	Cumul intern	Tehnician c.I
	Stîmcovscaia Ana	1989	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Student	Cumul intern	Tehnician c.I
LCŞ „Redox procese în produse alimentare şi apă ”
	Mocanu Larisa	1986	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Master 02.00.20 Chimie ecologică	bază	Ingin. coord.
	Graur Irina	1986	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Master 02.00.20 Chimie ecologică	Cumul intern	Ingin. coord.
	Chilivnic Daria	1989	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Masterand	Cumul intern	Laborant sup.
	Talmazan Olga	1988	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Masterand	Cumul intern	Laborant sup.
	Şuparskaia Ana	1987	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Masterand	Cumul intern	Laborant sup.
	Cotelea Tatiana	1987	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică		Master 02.00.20 Chimie ecologică	Cumul intern	Inginer
LCŞ „Protecţia Atmosferei”
	Albert Boris	1950	USM			Bază	Ing. Coord.
	Podubnîi Octavian	1971	USM			Cumul	Ing. Coord.
	Verdeş Veronica	1988	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică	masterand		Cumul	Laborant superior
LCŞ „Chimie Ecologică a Sistemelor Acvatice”
	Lis Angela	1985	USM Facultatea Chimie şi tehnologie chimică	Master 02.00.20 Chimie ecologică		Cumul	Ing. Coord.

Stagiile de perfecţionare şi documentare efectuate peste hotare

Anul 2007

Nr. d/o	Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific, Anul naşterii	Ţara, denumirea organizaţiei vizitate	Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor	Termenul deplasării
	Gulea Aurelian – Mebr.cor., şef LCŞ „Chimia coordinativă”	Bucureşti (România)	Pentru efectuarea cercetărilor RES, prevăzute în cadrul acordului bilateral	21.03.2007 26.03.2007
	Bunduchi E. – cerc.şt.	Novosibirsk (Rusia)	Pentru efectuarea cercetărilor planificate în cadrul grantului comun 06.36CRF	05.06.2007 28.06.2007
	Gulea Aurelian – Mebr.cor., şef LCŞ „Chimia coordinativă”	Quebec (Canada)	Pentru realizarea cercetărilor în cadrul pr. 6301PS323	05.05.2007 14.05.2007
	Covaliov Victor – dr., cerc.şt.coord., şef LCŞ „Procese electrichimice şi tehnologii ecologic pure”	Moscova Snakt-Petersburg (Rusia)	Pentru efectuarea lucr. conform planurilor colaborării moldo-ruse din cadrul pr. de cercetare	15.08.2007 27.08.2007
	Gonţa Maria – şef.Cat., dr.	Kaiserslautern (Germania)	Pentru efectuarea cerc. şt. în cadrul pr. INTAS	27.11.2007 7.12.2007

Anul 2008

Nr. d/o	Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific, Anul naşterii	Ţara, denumirea organizaţiei vizitate	Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor	Termenul deplasării
	Covaliova Olga	Efectuarea cercetărilor combinate Clermont-Ferrand (Franţa) INTAS 05-104-7596		10.05.2008 16.06.2008
	Covaliov Victor			10.05.2008 16.06.2008
	Revenco Mihail	Pentru a face măsurări spectrale Moscova (Rusia) 06.408.047A		27.04.2008 5.05.2008
	Bulimestru Ion	Efectuarea cercetărilor în cadrul programului ECO-NET Toulouse (Franţa)		09.06.2008 01.07.2008
	Gulea Aurelian	Efectuarea cercetărilor Bucureşti (România) 08.802.04.03		18.06.2008 23.06.2008
	Covaliov Victor	Efect. experienţelor Clermont-Terrand (Franţa) 05.104.7596		6.10.2008 15.10.2008
	Jalbă Vitalie	Efectuarea unui stagiu Clermont-Terrand (Franţa) 0209-MOL-223-013		01.10.2008 30.11.2008
	Gulea Aurelian	Efectuarea unor investigaţii RMN Bucureşti (România) 08.802.04.03A		02.10.2008 08.10.2008

Anul 2009

Nr. d/o	Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific, Anul naşterii	Ţara, denumirea organizaţiei vizitate	Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor	Termenul deplasării
1.	Revenco Mihail	Rusia, Universitatea Sankt-Petersburg	realizarea proiectelor comune	Iunie, 2009
2.	Bulmaga Petru	Rusia, Universitatea Sankt-Petersburg	realizarea proiectelor comune	Iunie, 2009
3.	Revenco Mihail	Moscova, Universitatea de Stat	Măsurători la echipamentul unical din Universitate	Mai, 2009
4.	Jalbă Vitalii, 1983	Franţa, Clermont-Ferrand, Universitatea Blaise Pascal	Cercetări experimentale conform planului de lucru a doctorantului conform proiectului Alliance Francaise 0209-MOL-223-013.	1 octombrie 2009 – pînă la martie 2010
5.	Ţapcov Victor	Franţa, Toulouse, Univ. Paul Sebatie	realizarea proiectelor comune	14.06.09-28.06.09
6.	Bulimestru Ion	Franţa, Univ. Lille	realizarea proiectelor comune	07.06.09-28.06.09
7.	Jalbă Angela	Canada, Quebec, Univ. Laval	realizarea proiectelor comune	14.09.09-14.12.09

Anul 2010

Nr. d/o	Numele, prenumele, gradul şi titlul ştiinţific, Anul naşterii	Ţara, denumirea organizaţiei vizitate	Scopul vizitei. Descrierea succintă a activităţilor	Termenul deplasării
1.	Ţapcov Victor, dr., conf., a.n. 1958 Popa Nelea, lector, a.n. 1980	România, Bucureşti	Cercetări comune	17.10.2010-23.10.2010
2.	Gulea Aurelian, şef cat., dr. hab.,a.n. 1946	România, Iaşi, Bucureşti	Cercetări comune	07.10.2010-16.10.2010
3.	Covaliov Victor, c.ş.c., dr.,a.n. 1936	Rusia, Moscova	Efectuarea măsurărilor	17.11.2010-27.11.2010

2.3. Mijloacele financiare disponibile

Volumul total al finanţării pentru perioada 2006-2010 constituie 11588,8 mii lei, în anul 2006 constituind – 1712,1 mii lei, iar în 2010 – 1838,9 mii lei.

Ponderea cheltuielilor de bază în cadrul volumului total de finanţare în anul 2006 constituind 77,5%, către anul 2010 fiind de 99,4%.

Volumul alocărilor pe proiectele instituţionale în 2006 a constituit 596,2 mii lei, iar în 2010 – 1134,3 mii lei, înregistrând o creştere de 538,1 mii lei.

Finanţarea prin proiecte din cadrul Programelor de Stat, pentru tineri cercetători, proiecte bilaterale constituie în 2006 – 701,6 mii lei, ponderea mijloacelor obţinute prin concurs în anul 2006 constituie 41,0%, iar în 2010 – 693,6 mii lei, sau 37,7% din volumul total de finanţare.

Volumul total al mijloacelor speciale în perioada 2006-2010 constituie 1687,1 mii lei. Ponderea în cadrul volumului total de finanţare constituie 14,6%, inclusiv în 2006 – 22,5%, iar în 2010 – 0,6%.

Ponderea cheltuielilor utilizate în scopul achiziţionării echipamentului ştiinţific a constituit: în anul 2006 – 16,7%, în anul 2007 – 37,9%, în anul 2008 – 38,7%, în anul 2009 – 7,2%, în anul 2010 – 10,5%, cu o medie anuală de 24,8%, diminuarea acestui indicator în ultimii ani se explică prin situaţia de criză din republică.

Pentru acoperirea cheltuielilor de stagiere, cooperare tehnico-ştiinţifică, participare la simpozioane, expoziţii şi de detaşare a personalului pentru schimb de experienţă în scopuri ştiinţifice, respectiv: în anul 2006 – 6,4%, în anul 2007 – 6,1%, în anul 2008 – 6,0%, în anul 2009 – 2,1%, în anul 2010 – 2,7% din volumul total al cheltuielilor.

2.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare a centrului

Pe parcursul anilor 2006-2010 baza materială a CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” a fost completată cu următorul echipament ştiinţific de bază:

Nr.	Denumirea	Preţul, lei
	WUV Solar Simulator	578 523
	Instal. evap-conc. acid. tartric CIMU-ECO 7	39 978
	Distilator de apă fără rezervuar GFL	18 950
	Incub p/u sys de măsur. a consum. bioch de O₂	34 917
	Balanţă analitică electronică WAS 220/c/s	23 850
	Pompă peristaltică LAB HP 1 20M	27 800
	Ionomer I-160	5 820
	Dispozitiv de uscast în vid CIMU-UVI	9 804
	Carcase p/u dispozitiv CIMU-UVI	3 804
	Transformator	1 800
	Polarimetru model P 1000	19 777
	Penetrometru semiautomat 984 ПК	29 700
	Oximetru MARK -201	7 662
	Circulator model F-32 –EH Julabo	57 604
	Reactor chimic de inox cu cămaşă	37 600
	Baie ultrasonică	10 616
	Distilator D-4	6 600
	Termostat CIMU-UV1	6 600
	Calculator 3 bucăţi	26 550
	Balanţă analitică KERNABJ 220-4M	21 504
	Agitator orbital 05-10 cu platforma UP-12	8 500
	Lămpi p/u simulator	16 464
	Balanţă WTB-200	3 460
	Sistem de purificare a apei	4 448
	Controler Digital	68 364
	Sticlă de spălare BRAND cu dop conic 15b	9 419
	Dulap metallic	4 400
	Balanţă de labor. PLB 100-2	10 392
	Pompă Grundfas 25-6	1 340
	Spectrofotometru UV-VIS T-80	50 274
	Lămpi p/u simulator	16 267
	pH metru WTW 720	7 260
	Fotometru de laborator	68 196
	Balanţă model EMB 500-1	1 261
	Cuptor de calcinare NABERTHERM	35 196
	Analizator de apă cu măsurare pH/ORP	3 227
	Balanţă analitică electronică ABJ220-4M	23 177
	Suport cu termostatare p/u 2 cuve	5 168
	Centrifugă	14 150
	Termostat de uscare a veselei cu aier	18 146
	Etuvă model SLW535TD	18 146
	Etuvă	18 146
	Balanţă KERN 400-43N	1 150
	Agitator magnetic cu încălzire MSH 420	5 133
	Agitator magnetic Velp	3 117
	Agitator magnetic fără incălzire	12 100
	Baie de apă BV-10-2	5 100
	Pompă Grundfas 25-4	1 100
	Camspec M501 Single BeamSpectrofotometru	60 000
	Distilator ADA -5 inox	9 000
	Pompă	7 000
	Pompă vacuum	6 000
	Pompă	1 005
	Motor electric	1 000

Cercetările ştiinţifice se realizează în laboratoarele de cercetări ştiinţifice cu o suprafaţă de 684 m², ceea ce constituie cca 14 m² per cercetător.

Numărul de calculătoare personale, utilizate numai în scopurile ştiinţifice constituie 25 de unităţi, dintre care 10 unităţi au fost procurate în ultimii 3 ani, 3 calculatoare au vârstă între 3 şi 5 ani şi 12 calculatoare sunt mai vechi de 5 ani.

Asigurarea informaţională a procesului de cercetare constă în existenţa celor 2 reţele informaţionale interne, 3 baze de date ştiinţifice accesibile şi informaţia complexă actualizată pe pagina web.

3. Rezultatele cercetării, calitatea, eficienţa, relevanţa, impactul

Cele mai importante rezultate ştiinţifice obţinute în cadrul cercetărilor în
CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” în perioada anilor 2006-2010

1. În cadrul LCŞ „Chimie coordinativă” a fost realizată sinteza dirijată a peste 100 de noi combinaţii coordinative ale unor metale de tranziţie cu tiosemicarbazonele o-oxialdehidelor aromatice şi acizii aminocarboxilici, pentru care în baza datelor analizei cu raze X şi datelor cercetărilor fizico-chimice a fost stabilită structura şi studiate unele proprietăţi. A fost testată activitatea biologică a acestor substanţe şi s-a stabilit că unii din compuşii sintetizaţi manifestă activitate anticancer (leucemia mieloidă umană HL-60, cancerul prostatei, cancerul mamar) şi antimicrobiană selectivă, comparabilă (iar în unele cazuri mai înaltă) cu activitatea chimiopreparatelor folosite în medicină. Datorită proprietăţilor biologice depistate complecşii sintetizaţi pot găsi aplicare în practica medicală şi veterinărie în calitate de preparate anticancer sau antimicrobiene. Unii din compuşii coordinativi ai cuprului cu salicilideniminoalcoolii substituite stimulează creşterea biomasei Spirulina Platensis mărind în unele cazuri cantitatea de cupru, proteine, glucide şi lipide.

2. În cadrul CCP „Reanal” a fost realizată o nouă reacţie templată de nitrozoamidare a fragmentului tiosemicarbazidic, promovată de ionii de paladiu, care deschide noi posibilităţi de diversificare a lizanzilor şi compuşilor coordinativi cu agenţi din aceasta grupă. A fost folosită tiosemicarbazona 8-formilchinolinei în calitate de reactiv spectrofotometric pentru determinarea cobaltului (Sensitivitatea mărită a acestei reacţii permite efectuarea analizei din probe cu masa mică). Au fost utilizate compuşii coordinativi ai cuprului cu tiosemicarbazona
8-formilchinolineiîn calitate de agenţi antimicrobieni şi antineoplastici, care se deosebesc prin limite mici de acţiune bactericidă.

3. În LCŞ „Chimie ecologică a sistemelor acvatice” au fost obţinute rezultate privind dinamica multianuală, pe ani aparte şi spaţio-temporală a compoziţiei chimice, stării redox şi valorii biologice a apelor fluviului Nistru. La efectuarea cercetărilor au fost aplicate următoarele metode de analiză a apelor: metodele hidrochimice tradiţionale, metoda peroxidazică de determinare a concentraţiilor de peroxid de hidrogen, metoda cinetică de determinare indirectă a radicalilor OH cu folosirea diferitor “capcane” şi acceptori specifici ai radicalilor. OH, metodele de determinare a capacităţii de autoepurare radicalică a apelor naturale cu radicalii OH. Au fost studiate particularităţile de formare a compoziţiei ionice, a capacităţii de tamponare, a conţinutului de substanţe biogene şi a celor organice, a stării redox şi a capacităţii de inhibiţie a apelor Nistrului pe porţiunea s. Naslavcea – or. Dubăsari. Au fost identificate tendinţe de modificare a stării apelor nistrene. Pentru prima dată, pentru evaluarea valorii biologice a resurselor acvatice au fost efectuate măsurări sistematice privind starea redox a apelor funcţie de conţinutul H2O2 şi a substanţelor peroxidazice, a concentraţiei radicalilor OH şi a capacităţii de inhibiţie a apelor. Au fost înaintate recomandări privind diminuarea presiunii factorilor tehnogeni asupra fluviului Nistru. Rezultatele obţinute în cadrul realizării temei de cercetare şi metodele aprobate pot fi aplicate în practică pentru elaborarea strategiei privind managementul integral al resurselor biologice ale fluviului Nistru; evaluarea impactului transfrontalier asupra calităţii apelor nistrene; realizarea planului de acţiuni privind managementul stării ecologice a fluviului Nistru; dezvoltarea soluţiilor metodologice pentru evaluarea valorii biologice a apelor naturale în general şi a fluviului Nistru în particular.

4. În LCŞ “Redox procese în produse alimentare şi apă” au fost realizate cercetări de perfecţonare a tehnologiei de tratare a apelor naturale în scopuri potabile. Actualitatea cercetărilor efectuate este determinată de faptul că evacuarea apelor reziduale, provenite de la diverse unităţi economice, care nu au fost epurate suficient, în râuri, lacuri şi alte bazine acvatice, conduc la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice şi minerale, conţinutul cărora în ultimile decenii s-a mărit şi ca rezultat, tehnologiile clasice de tratare şi potabilizare a apelor naturale nu permit îndepărtarea totală din aceste ape a mirosului, gustului, substanţelor humice, substanţelor tensioactive şi altele. Nu sunt înlăturaţi complet nici trihalogenometanii, care se formează în urma interacţiunii clorului cu substanţele humice şi alte substanţe organice, care au ajuns prin intermediul apelor reziduale, în apele de suprafaţă. Ca urmare se obţine o apă potabilă de calitate inferioară şi aceasta are un impact direct asupra sănătăţii omului şi veţuitoarelor din bazinele acvatice. Investigaţiile igienice şi epidimiologice efectuate în ultimele două decenii în RM denotă că factorul acvatic devine tot mai pronunţat. Apa este într-adevăr un factor de o importanţă deosebită pentru sănătatea populaţiei. Însă poluarea antropogenă a apelor de suprafaţă duce la mărirea impactului acestor ape asupra sănătăţii omului, fiind un factor de risc cel mai important în morbiditatea populaţiei. Poluarea primară a apelor de suprafaţă ca rezultat al scurgerilor directe sau a evacuării apelor reziduale, epurate neefectiv, precum şi poluarea lor secundară, ce derivă din transformările substanţelor nocive sub acţiunea factorilor naturali poate avea efecte esenţiale asupra calităţii apei, precum şi asupra veţuitoarelor acvatice. Pe de altă parte, în rezultatul intensificării proceselor de eroziune şi spălare a solurilor se măreşte şi conţinutul substanţelor humice în apele naturale care împreuna cu substanţele organice nebiodegradabile, sunt adsorbite de către depunerile de fund şi de către particulele în suspensie, care îi conferă apei tulbureală, încărcându-le, de cele mai multe ori cu sarcină negativă. Modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale acestor particole duc la neeficienţa coagulării şi sedimentării lor. Pentru a mări gradul de epurare se recurge la mărirea cantităţii coagulantului. Cu ajutorul coagulantului de aluminiu se înlătură şi excesul de acizi humici din apele naturale şi o parte din substanţele organice nebiodegradabile. Însă în rezultatul aplicării sulfatului de aluminiu în calitate de coagulant se introduc concomitent cu ionii de aluminiu şi ionii de sulfat, ceea ce duce, ca urmare, la mărirea concentraţiei remanente de sulfaţi şi micşorarea calitţii apei tratate. S-a obţinut, că cu ajutorul sulfatului de aluminiu se pot înlătura acizii humici din apele naturale cu concentraţia iniţială a lor de 8,5-16,0 mgO/l. În acest caz concentraţia ionilor de sulfat se măreşte până la limita admisibilă de 46462 mg/l. Mărirea în continuare a concentraţiei acizilor humici (mai ales când au loc inindaţii şi revărsări ale râului Nistru) şi a substanţelor organice nebiodegradabile duce la mărirea cantităţii de coagulant de aluminiu, şi respectiv, şi la mărirea cantităţii de sulfaţi din apa tratată. Prin urmare, problema protecţiei apelor naturale de poluarea lor cu diferiţi compuşi organici şi anorganici, precum şi elaborarea unor tehnologii mai eficiente de eliminare a acestor compuşi din apele naturale în scopul potabilizării lor, este destul de importantă în momentul actual pentru R.Moldova şi pentru alte ţări din Europa, unde se simte lipsa permanentă de precipitaţii şi de apă potabilă calitativă. Astfel se poate constata, că poluarea mediului ambiant, şi mai ales a apelor de suprafaţă, duce la înrăutăţirea calităţii permanente a lor şi ca rezultat, generează criza mediului intern al organismului în rezultatul intoxicării cu compuşi organici toxici şi trihalogenometani, care se formează în procesul de dezinfecţie şi care au o acţiune mutagenă şi cancerigenă. Reeşind din cele expuse problema epurării eficiente a apelor uzate de compuşi organici nebiodegradabili este destul de actuală. La fel este actuală şi problema diminuării substanţelor humice şi a compuşilor organici nebiodegradabili şi din apele naturale, care sunt folosite ca surse pentru obţinerea apei potabile.

Cu acest scop au fost efectuate cercetări ce ţin de înlăturarea excesului acizilor humici din soluţiile model şi din apele naturale şi s-au obţinut următoarele:

Apele naturale cu un conţinut de acizi humici de la 8,5 mg O/L până la 16,0 mgO/l se pot epura cu ajutorul sulfatului de aluminiu (coagulantul de aluminiu, care se aplică la staţia de epurare şi potabilizare a apelor naturale) până la normele sanitare (CCO_rem.=2,5 mgO/l), prevăzute pentru apele potabile, iar concentraţia ionilor de sulfat, care se introduc concomitent cu ionii de aluminiu, şi care, după foltrarea apei, rămân în apa tratată, se încadrează în limitele admisibile (C(SO₄^2-)= 360-460 mg/l); 25,0 mgO/l
Apele naturale cu un conţinut de acizi humici de la 16,0 mgO/l până la 25,0 mgO/l (aceste concentraţii se întâlnesc în apele naturale ale râurilor, când au loc ploi torenţiale sau ele se revarsă şi în ele se dizolvă o cantitate mai mare de substanţe organice nebiodegradabile) se pot trata cu ajutorul coagulantului de aluminiu, însă concentraţia ionilor de sulfat întrece cu mult normele sanitare şi apa tratată nu corespunde cerinţelor, înaintate faţă de apa potabilă.

În rezultatul cercetărilor efectuate s-au stabilit următoarele:

La concentraţii mari de acizi humici apa naturală poate fi tratată şi epurată cu ajutorul coagulantului de aluminiu, care se introduce concomitent cu cationii de calciu în cantitate de 60-80 mg/l (sub formă de soluţie de hidroxid de calciu sau clorură de calciu), care duce la intensificarea procesului de coagulare şi de înlăturare a acizilor humici la o concentraţie mai mică de ioni de aluminiu (cu 35-40%) şi ca rezultat şi la micşorarea concentraţiei ionilor de sulfat în apa epurată, care se încadrează deja, în limitele admisibile, prezăvute pentru apele potabile;
Micşorarea concentraţiei ionilor de aluminiu, necesari pentru coagularea şi înlăturarea acizilor humici şi a altor substanţe organice din apa naturală, duce şi la micşorarea precipitatului format în rezultatul epurării apelor naturale;
Cu ajutorul coagulantului de aluminiu se pot înlătura eficient impurităţi încărcate cu sarcină electrică pozitivă sau negativă (acizii humici, substanţele organice macromoleculare, particulele disperse, care-i conferă apei turbiditate), iar particulele şi substanţele organice cu mase moleculare mici se înlătură neeficient, parţial şi concentraţia remanentă a lor în apa tratată, nu corespunde normelor sanitare. De aceea, clorurarea apelor naturale, înaintea procesului de coagulare din procesul tehnologic de tratare şi epurare a apelor naturale, duce la micşorarea moleculelor de acizi humici ca rezultat al oxodării şi ca urnare, la înlăturarea lor neeficientă în procesul de tratare. În apa tratată nu se ajunge la limita admisibilă pentru substanţele organice. Mărirea concentraţiei substanţelor organice cu mase moleculare mici (aldehide, cetone, alcooli, acizi organici amine etc. are loc şi la deversarea apelor reziduale, care n-au fost tratate şi epurate suficient (de exemplu apele reziduale din industria textilă, de la fabricile de carton, polimeri, industria farmaceutică);
Cu cât masele moleculare a substanţelor organice remanente sunt mai mici, cu atât mai greu ele se înlătură în prezenţa acizilor humici cu coagulantul de aluminiu şi ca rezultat în apa tratastă, concentraţia remanentă a tuturor substanţelor organice este mai mare decât normele admisibile. Astfel s-a constatat, că mărirea conţinutului de substanţe organice nebiodegradabile în apele de suprafaţă duce la micşorarea eficacităţii tehnologiilor tradiţionale de potabilizare a apelor de suprafaţă.

Prin urmare elaborarea tehnologiilor eficiente de epurare locală a apelor reziduale va duce la micşorarea impactului negativ al poluanţilor şi la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă. Aceasta la rândul său, va duce la îmbunătăţirea calităţii apei, la o micşorare a conţinutului de substanţe organice nebiodegradabile şi humice şi ca rezultat, se va micşora şi conţinutul lor în apa epurată şi respectiv şi conţinutul de substanţe organice clorurate, care practic nu sunt reţinute şi înlăturate prin aplicarea tehnologiilor tradiţionale de potabilizare a apelor de suprafaţă pentru R.Moldova. Aceasta este o problemă destul de importantă, fiindcă până în prezent pentru dezinfectarea apei potabile se aplică clorul ca agent de dezinfectare.

Cele mai importante elaborări ştiinţifice şi tehnologice în cadrul cercetărilor în
CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” în perioada anilor 2006-2010

1. Elaborarea inhibitorilor de proliferare a celulelor de cancer. Au fost găsite condiţii optime de sinteză a unui şir de compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu bazele Schiff cu atomi donori de oxigen, azot şi sulf, care inhibă leucemia umană mieloidă (HL-60). Rezultatul tehnic al invenţiei constă în stabilirea la compuşii coordinativi obţinuţi a activităţii anticancerigene. Rezultatul tehnic al invenţiei este condiţionat de faptul, că pentru prima dată în calitate de inhibitor al leucemiei umane mieloide se propun compuşi coordinativi ai cuprului(II) cu tiosemicarbazone ariloxialdehidelor substituite, care conţin o combinare nouă de legături chimice. Activitatea cancerostatică compuşilor sintetizaţi depăşeşte de 1,49 ori caracteristicile analoage ale citarabinului, utilizat în medicina pentru profilaxia şi tratarea leucozelor. Inhibitorii au fost testate în Centrul de endocrinologie şi oncologie de la Universitatea Laval (Canada). Învenţia a fost brevetată: Brevetul nr. 3098 Dihidrat de di(μ-Ofenoxi)-di[N-(2-oxi-l-benzol)-N¹–ά-oxifuralhidrozino(2-)cupru] cu proprietăţi de inhibitor al leucemiei mieloide umane. Autori Gulea Aurelian, Donald Poirier, Jenny Roy, Ţapcov Victor (2007).

2. Pe baza combinării metodelor chimice, electrochimice, fotocatalitice, biochimice, de sorbţie, mecanice, au fost elaborate şi propuse pentru implementare în practică tehnologiile noi de epurare a apelor uzate cu conţinut de poluanţi de origine antropogenă (cum sunt ionii metalelor grele şi substanţe organice greu degradabile). Au fost propuse metode noi de condiţionare apelor de suprafaţă şi subterane pentru scopuri tehnice şi potabile. Au fost propuse un şir de soluţii tehnice privind regenerarea soluţiilor tehnologice uzate, utilizarea deşeurilor lichide şi solide toxice cu concentraţii ridicate. Noutatea acestor soluţii a fost confirmată prin 115 patente de invenţii (Moldova), şi într-un şir de publicaţii tehnico-ştiinţifice, dintre care:

- Elaborare a proceselori dedurizării şi stabilizarea proprietăţilor apelor înalt mineralizate pentru energetică termică, şi construire aparatului compact cu tensiune joasă pentru transformarea electromagnetică a structurilor cristaline ale sărurilor de duritate, care au fost rezolvat la firma „MGM” din Chişinău (ciclul de brevete MD №№ 2335. 2281, 2983, 3049, 3190, 3235, 3292, 3451, 3707 şi 4055).

- Elaborarea şi implimentare a proceselor fizico-chimice a proceselor selective a epurării apelor naturale de H₂S, NH₄⁺, F^-(ciclul de brevete MD №№ 3233, 3416, 3513, 4015, 2767, 2010-0017).

- Elaborarea tehnologii de depistare a scurgerilor latente de agent termic în sistemele de termoficare, care au fost rezolvat la „Termocom” la Chişinău (Brevet MD № 4000).

- Elaborare a proceselori şi instalaţii compacte pentru epurarea fotocatalitică a apei din componente organice greu degradabile (ciclul de brevete MD Пат. МД 39Y, 3682, 3776, 3728, 3416, 3513, 3624, 3233, 3149, 2940, 3413, 3816, 3682, 3911, 210Y).

- Tehnologia şi instalaţii pentru epurare a apei din microflora patogena (ciclul de brevete MD nr. 3212,, 3483 3335, 26Y).

- Epurare a apelor reziduale în sisteme acvatice antropogene şi procese a regenerării metalelor grele din ei (ciclul de brevete MD nr.3572, 3345, 106Y, 3779, 3941, 3912, 3954, 3980, 211Y, 107Y).

3. Programul cercetărilor efectuate în cadrul Programului de stat 09.832.08.09A. „Cercetări ştiinţifice şi de managment ale calităţii apelor” la tema „Epurarea şi condiţionarea apelor reziduale ale complexelor agroindustriale pentru irigarea culturilor agricole”, elaborarea tehnologia complexă şi a recomandărilor de proiectare şi construcţie a staţiei de epurare a apelor uzate provenite de la întreprinderea de stat de creştere a porcinelor „Moldsuinhibrid” (Orhei). În practica din R.Moldova pentru marile complexe de porcine au fost aplicate scheme tehnologice cu epurare mecanică şi biologică artificială în bazine de aerare cu nămol activ într-o treaptă (de ex: s.Şuri, r.Drochia, s.Roşcana, r.Anenii Noi, etc.) şi două trepte (de ex: Orhei), fiind prevăzută în unele cazuri şi epurarea avansată (terţiară) naturală, în iazuri biologice. Au fost deasemenea incercări nereuşite de valorificare a apelor uzate epurate numai mecanic pentru irigarea culturilor agricole (de ex: s.Roşcana). Dată fiind eficienţa joasă a epurării mecanice şi incărcarea mare uzate cu poluanţi organici(CBO de ordinul 5-15 g/dm³) nu s-au obţinut eficienţele scontate de epuarare biologică aerobă. Efluentul treptei biologice de epurare, chiar în cazul folosirii iazurilor biologice aerate artificial, suplimentar la bazinele de aerare cu nămol activ, avea valori de ordinul 100-250 mg/dm³, ceea ce corespunde calităţii apei uzate orăşănesţi neepurate biologic. Deoarece condiţiile de evacure în receptorii naturali, conform Hotăririi Guvernului al RM din octombrie 2008, impun valori de materii de suspensie de 35 mg/dm³, CBO-25 mg/dm³ şi CCO-125 mg/dm^{3 în}ape uzate epuarte, iar valorificarea lor pentru irigare – o mineralizare de sub 2 g/dm³săruri, este inevitabilă asigurare unui grad înalt de epurare, care este imposibilă prin aplicarea metodelor tradiţionale de epurare mecano-biologică anaerobă, utilizate până în prezent. O tehnologie mai avansată şi modernă de epurare a reziduurilor lichide provenite de la complexele de porcine a fost investigată şi propusă. Ea repezintă o imbinare a epurării artificiale biologică anerob-aerobă, obţinerea biogazului şe reducerea în cosecinţă a consumului de energie pentru aerare biologică. Epurare anerob-aerobă suplimentată cu o epurare avansată în vederea reducerii ulterioare a CBO rezidual, în cazul deversării în receptorii naturali sau desalinizării apelor epurate mecano-biologic, în cazul valorificării lor în agricultură, poate realiza eficineţe înalte de epurare în condiţii tehnico-economice indeosebi energetice avantajoase.

4. A fost elaborat un proces nou şi linia tehhnologică la Uzina ”Alimentarmaş” pentru neutralizare a sedimentelor cleioase vinicole cu conţinutul ferocianurii în concordanţă ca sarcina tehnică a clientului – „Izomer”. Linia a fost montată pe teritoriul uzinei constructoare, unde pe baza sedimentelor reale, aduse de către compania „Garling”, au fost efectuate lucrări de pornire-ajustare, pregătirea liniei pentru testare. La moment au fost prelucrare primele 15 tone de sediment şi o analiză preliminară a lucrului instalaţiei a dat rezultate bune. După rezultatele testării liniei au fost efecuate modificările necesare, pentru ca într-un final sa atingem nivelul de producţie propus de prelucrare a sedimentelor vinicole cu conţinut de ferocianuri. A fost obţinut 75 kg de concentrat de ferocianură de cupru pentru certificarea igienică a acestuia şi folosirea lui în calitate de produs pentru prevenirea putrefacţiei lemnului.

5. Elaborarea Bioreactorului Anaerob Industrial-Experimental, volum 35 m³. Reactorul anaerob este destinat pentru epurarea apelor uzate din industria vinicola cu concentraţie mare a compuşilor organici, precum şi pentru obţinerea biogazului ca sursă alternativă pentru obţinerea energiei termice şi electrice. Volumul reactorului este 35 m³şi poate funcţiona în regim continuu, miscarea apelor reziduale are loc ascendent trecând prin stratul cu microfloră anaerobă imobilizată unde are loc fermentarea şi obţinerea metanului. Apa epurată se evacuiază printr-o conductă superioară şi este dirijată spre staţia de epurare aerobă, pentru o epurare cât mai completă. În Republica Moldova practic nu se întâlnesc reactoare de obţinere a biogazului pe baza fermentării borhotului de coniac şi a apelor reziduale din industria vinicolă, majoritatea întreprinderilor aruncă apele uzate în mediu sau în reţeaua de canalizare a oraşului. Folosirea rectoarelor de acest fel la întreprinderi va duce la economisirea mijloacelor economice pentru încălzire şi energie electrică. Asemenea produse sunt necesare la toate întreprinderile vinicole şi la cele de creştere a animalelor şi paşărilor.

6. Elaborarea Procedeului electrochimic de obţinere a compoziţiei fungicide ultradisperse. Metoda de obţinere a suspensiei ultramicrodisperse constă în sedimentarea sării de CuSO₄*3Cu(OH)₂*0,5H₂O din soluţia diluată de CuSO4 (0,5~1,5%) în prezenţa Al₂(SO4)₃*18H₂O (0,1~0,3%) cu NH₄OH (5~15%) la agitare eficientă. Paralel cu formarea sării de cupru, în zona de reacţie are loc formarea hidroxidului Al(OH)₃, care execută funcţia coloid-protector, blocând formarea cristalelor CuSO₄*3Cu(OH)₂*0,5H₂O la stadiul germenilor de dimensiuni submicronice. Preparatul produs este un amestec chimic, semilichid, puternic dispers (aproape coloidal) de culoare verde deschisă cu nuanţă slabă albăstrie, alcătuit din mai mulţi componenţi (sulfat de cupru tribazic, bentonită, gelatină, apă, etc). Nu este inflamabil, nici toxic. Se recomandă de păstrat în vase de polietilenă sau alt material din clasa polimerilor organici în depozite obişnuite la temperatura nu mai jos de 0⁰C. Se propune de utilizat în gospodăria agricolă ca preparat de combatere a diverselor boli ale plantelor, provocate de ciuperci parazitare, deci este un preparat cu proprietăţi fungicide. Cantitatea de fungicide pe bază de cupru importată anual în ţară alcătuieşte 750-900 tone, la un preţ de 4-5 Euro kg. Producători potenţiali pe piaţa autohtonă nu există. Implementarea tehnologiei propuse la Î.S. „Izomer” va permite producerea a 15-20 tone pe lună, cantitate ce va asigura 25% din piaţa locală cu produs autohton de calitate superioară, dar la un preţ mai redus. Se preconizează de produs 120 tone anual de fungicid de cupru, respectiv efectul economic preconizat este în jur de 400 mii euro anual.

Blog

Universitatea de stat din moldova

Содержание