Universitatea de stat din moldova

Вид материала

Документы

Содержание Informaţie privind proiecte de procurare a utilajului Informaţie privind contractele economice

Подобный материал:

• Issn 1857-1336 universitatea de stat din moldova moldova state university, 2532.43kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3309.21kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3931.75kb.
• Universitatea de stat din moldova, 1869.45kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 44.42kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 46.46kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 51.82kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 50.22kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 82.14kb.
• Universitatea liberă internaţională din moldova факультет экономических знаний Слесаренко, 1066.88kb.

3. Proiectul 10.820.05.22 RoF din cadrul Programului de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS). „Materiale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)”. Conducător – I. Bulimestru, dr. Perioada proiectului 2010-2012.


Obiectivele generale:

1. Sinteza materialelor nanostructurate pentru catozii pilelor de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC);
   
2. Caracterizarea fizico-chimica a materialelor nanostructurate;
   
3. Depunerea straturilor catodice si evaluarea performantelor materialelor nanostructurate in reactorul cu membrana electrolit solid.
   

Impactul ştiinţific, economic şi social:

Proiectul urmăreşte obiectivele importante ale strategilor naţionale in domeniul cercetării a Republicii Moldova şi României precum: nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie; energie; creşterea numărului şi a importantei colaborărilor internaţionale; consoli­darea rolului ştiinţei în societate prin comunicarea ştiinţifică la orice nivel, promovarea eticii şi egalităţii de şanse în cercetare, dezvoltarea de interfeţe dedicate dialogului ştiinţă-societate; creşterea numărului publicaţiilor ştiinţifice cotate ISI; creşterea numărului şi a calităţii manifes­tărilor ştiinţifice.


Anul 2010

Echipa de cercetare:

1. Gulea Aurelian, dr. hab. în chimie, m. cor.
   
2. Ţapcov Victor, dr. în chimie, conf. univ.
   
3. Şova Sergiu, dr. în chimie, conf. univ.
   
4. Ciornea Victor
   
5. Popa Nelea
   
6. Draghici Ivan
   

Rezultatele obţinute:

Au fost obţinute câteva serii de compuşi coordinativi heterometalici din clasa Ln(III)-M cu trei acizi poliaminopolicarboxilici (PAPC) cu formule generale LnM(PAPC)_x(CH₃COO)_y·nH₂O (PAPC = nta^3-, edta^4-, cdta^4- şi dtpa^5-; Ln = La, Nd, Sm; M = Sr, Ba, Co(II), Co(III), Fe(III); x=1, 2; y=0, 1, 2; n = 4-10). Compoziţia compuşilor obţinuţi a fost confirmată cu ajutorul analizei elementelor, studiului TG/DTA şi spectroscopiei IR. Complecşii heterobimetalici au fost folosiţi în calitate de substanţe iniţiale pentru obţinerea precursorilor tri- sau tetrametalici. Degradarea termică a precursorilor heterotri- sau heterotetrametalici decurge diferit de cea a celor bimetalici în intervalul de temperaturi 150-400 ^oC, iar compoziţia reziduului final, determinată prin difracţia cu raze X a pulberilor, depinde de natura ligandului PAPC.


Informaţia privind proiectele de cercetare de transfer tehnologic


În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate următoarele 2 proiecte de cercetare de transfer tehnologic:


1. Proiectul 06.407.23T „Implementarea unei tehnologii de utilizare a sedimentelor cleioase din vinificaţie cu conţinut de cianide”. Conducător – Covaliov V., dr. în şt.chim. Perioada proiectului 2006-2007. Cofinansatori: Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, cu sediul în mun.Bălţi, în persoana Directorului General Boinceanu Boris şi Fabrica Vinicolă „Noroc”, cu sediul în comuna Mândreşti, r-ul Teleneşti, în persoana Directorului Bejan Valerian.


Obiectivele generale:

Cercetarea şi elaborarea neutralizării a dezeurilor cleioase vinicole prin distrugerea lor microbiologică în sol, cu utilizarea lor în calitate de micro-îngrăşăminte pentru ridicarea căpacităţilor de producţie a culturlor technic în agricultură.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Înrezultatul cercetării a fost stabilit mecanismul de distrugere biochimică a sedimentelot cleoiase provenite din vinifaţie într-un mediu de sol, ce asigură transformarea fierocianurilor sub acţiunea uro-bacteriilor, pînă la compuşii netoxici cu proprietăţi de îngrăşăminte.

A fost elaborată tehnologia de obţinere a îngrăşămintelor organo.minerale din deşeurile vinicole, şi a fost testată metoda propuă la terenurile agricole din Institutul „Selecţia” (Bălţi). Testările au arătat posibilitatea ridicării recoltei de lucernă cu 20-30% şi distrugrera practic completă a cianurilor din componenţa deşeurilor vinicole.

A fost elaborate recomandări practice pentru procesul dat şi implementarea ei în practică.


Echipa de cercetare:

1. Covaliov Victor, dr.
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr.hab., prof.univ.
   
3. Olga Covaliova, dr.
   
4. Ion Suman
   
5. Vitalii Jalba
   
6. Matusceac Vitalii
   
7. Ion Osipov
   
8. Gaidibadi Ghenadie
   
9. Canalî Mmaxim
   
10. Florea Ion
    

Rezultatele obţinute:

A fost propusă o metodă tehnologică îmbunătăţită de obţinere şi introducere în sol a îngrăşămintelor organo-minerale complexe înainte de aratul de toamnă potrivit brevetului 2006022 obţinerea îngrăsămintelor organominerale, care include amestecarea deşeurilor vinicole ce conţin cianuri, a defecatului ca deşeu de la industria zahărului, şi a cunoiului de grajd a vitelor cornute mari în raport de masă (0,5-1):(2-4):(10-15), acest amesteс se introduce toamna înainte de aratul de toamnă în cantitatea 30-40 tone/hа. A fost experimentat şi primită o tehnologie de obţinere a îngrăşămintelor combinate în diferite doze. A fost calculată masa verde a plantelor de lucernă (trei cosiri). A fost stabilit că productivitatea creşte cu 14,1-15,0 centnere/ha. A fost demonstrat ca biomasa microbilor în stratul de 0-20 cm rămăne stabilă, iar în stratul 20-40 cm temporar se micşorează cu 25,2-34,1 %. După rezultatul primelor experimente nu au fost găsite concentraţii remanente de cianuri în sol.

2. Proiectul 07.407.33T „Implementarea tehnologiei de obţinere a fungicidului de contact pe bază de cupru. Conducător – A. Mereuţa, dr. Perioada proiectului 2007-2008.


Rezultatele obţinute:

A fost estimată doza limită (DL50) per orală acută, proprietăţile de iritare şi sensibilizare al preparatului de uz fitosanitar cu conţinut de cupru în colaborare cu Centrul Naţional Ştiiţifico-Practic de Medicină Preventivă. S-a testat eficienţa biologică a preparatului de uz fitosanitar cu conţinut de cupru la măr şi la viţa de vie în colaborare cu Centru de atestare şi aprobare a surselor fitosanitare şi majorării fertilităţii solului. A fost elaborat proiectul Standardului de Stat pentru preparatul de uz fitosanitar cu conţinut de cupru. Au fost pregătite unele utilaje necesare pentru montarea liniei tehnologice şi se confecţionează la comandă filtru centrifugal în colaborare cu firma moldo-ucraineană „CIMU”.


Informaţie privind proiecte de procurare a utilajului


În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate următoarele proiecte de procurare a utilajului:


1. Proiectul „Laboratorul modern de chimie ecologică şi procese redox în sisteme acvatice”. Conducător – V. Gladchi, dr. Perioada proiectului – anul 2007.


Obiectivele generale:

Modernizarea bazei tehnico-materiale a laboratorului prin asigurarea cu echipament modern performant, care va da posibilitate de a cerceta în profunzime procesele ce decurg în ecosistemele acvatice, de a caracteriza mecanismele de desfăşurare a proceselor de autoepurare a apelor naturale, de a prognoza consecinţele deversării poluanţilor în apele naturale şi de a elabora recomandări practice de diminuare a impactului negativ asupra mediului acvatic.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Acest echipament va asigura realizarea cu succes a cercetărilor:

 studiul legităţilor şi mecanismelor de transformare ale poluanţilor cu participarea oxigenului dizolvat, peroxidului de hidrogen şi a ionilor de cupru şi fier;

 studiul proceselor de autoepurare radicalică a mediului acvatic în prezenţa poluanţilor şi ionilor metalelor de tranziţie;

– studiul capacităţii de autoepurare a apelor de suprafaţă din Moldova cu aplicarea metodelor de evaluare a stării lor redox şi a parametrilor cinetici, precum şi prin metode tradiţionale de analiză a apelor;

– analiza comparativă a datelor despre starea apelor şi capacitatea lor de autoepurare, obţinute prin investigaţii hidrochimice tradiţionale şi prin metodele chimiei ecologice pentru relevarea celor mai semnificativi indici de control operativ al apelor;

– elaborarea de indicatori noi mai semnificativi de calitate a apelor naturale şi capacitatea lor de autoepurare, elaborarea recomandărilor pentru implementarea lor;

– crearea bazei de date despre caracteristicile calitative ale transformărilor chimice ale poluanţilor.

Echipamentul procurat va fi utilizat şi în procesul de instruire a studenţilor în cadrul cursului special „Chimia apelor naturale”, a masteranzilor la cursul „Procese redox în mediul ambiant”, la efectuarea tezelor de an, tezelor de licenţă, de masterat şi de doctorat (cca 15 persoane anual).

Echipa de cercetare:

1. Gladchi V., dr.
   
2. Goreaceva N., dr.
   
3. Bunduchi E.
   
4. Borodaev R.
   

Rezultatele obţinute:

Pe parcursul realizării proiectului a fost procurat echipament special în sumă de 488,5 mii lei care asigură studiul legităţilor şi mecanismelor de transformare ale poluanţilor cu participarea oxigenului dizolvat, peroxidului de hidrogen şi a ionilor de cupru şi fier; studiul proceselor de autoepurare radicalică a mediului acvatic; studiul capacităţii de autoepurare a apelor de suprafaţă din Moldova cu aplicarea metodelor de evaluare a stării lor redox şi a parametrilor cinetici, precum şi prin metode tradiţionale de analiză a apelor; analiza datelor despre starea apelor şi capacitatea lor de autoepurare, obţinute prin investigaţii hidrochimice şi prin metodele chimiei ecologice pentru relevarea celor mai semnificativi indici de control operativ al apelor; elaborarea de indicatori noi de calitate a apelor. Sunt determinate valorile pH, t⁰C, Eh, concentraţiile poluanţilor, conţinutul oxigenului dizolvat, CCO, CBO, electroconductibilitatea, conţinutul metalelor grele, etc. Echipamentul procurat este utilizat de:

- cercetătorii Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi cologică”, USM;

- studenţii Catedrei Chimie Industrială şi Ecologică, USM (anual 15 – 17 studenţi);

- masteranzii la specialitatea „Protecţia mediului ambiant” (anual 3 – 5 persoane);

- doctoranzi şi competitori la specialitatea „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale” (5 persoane);

- cercetători ştiinţifici din alte universităţi şi instituţii academice din Republica Moldova, România, Ukraina, Rusia, SUA la realizarea proiectelor ştiinţifice comune.

3. Proiectul 08.822.08.01EA (MRDA/CRDF) „Echipament pentru cercetarea proceselor fotochimice în ecosistemele acvatice”. Conducătorul proiectului – N. Goreaceva, dr. Conducătorul proiectului anul 2008.
   

Obiectivele generale:

Echiparea laboratorului de fotochimie cu utilaj modern necesar pentru cercetarea proceselor de autopurificare fotochimică a sistemelor acvatice.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Rezultatele obţinute cu echipament modern vor contribui la cercetarea particularităţilor de oxidare fotochimică a poluanţilor în apele naturale şi vor indica metode posibile de prevenire a poluării apelor.


Echipa de cercetare:

1. Gladchi, dr.
   
2. Goreaceva N., dr.
   
3. Bunduchi E.
   
4. Borodaev R.
   

Rezultatele obţinute:

A fost înzestrat laboratorul de fotochimie a Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică” cu o instalaţie complexă unică pentru cercetarea proceselor fotochimice în sistemele acvatice. Instalaţia fotochimică necesară a inclus următoarele părţi componente:

• sursă de iradiere cu lampa de xenon, instalată pe un suport special;
  
• monocromator cu diapazonul spectral 190-5000 nm, care este fixat pe un suport optic şi este înzestrat cu un set de reţele de difracţie;
  
• condensator cu oglinzi pentru concordanţa funcţionării a sursei de iradiere şi a monocromatorului;
  
• dispozitivul pentru instalarea automată a filtrelor de lumină;
  
• receptorul cu un fotodiod din siliciu pentru înregistrarea undelor electromagnetice în diapazonul spectral de 190- 1100 nm;
  
• sistemul de control intern cu microprocesor, dirijat de calculator;
  
• calculator pentru dirijarea funcţionării monocromatorului;
  
• mijloace de control şi calibrare care include setul de filtre optice pentru verificarea scărilor fotometrice şi a scării spectrofotometrului în domeniul ultraviolet;
  
• spectrofotometrul UV-VIZ pentru măsurările spectrale şi cinetice;
  

Instalaţia contribuie la dezvoltarea în Moldova a domeniului fundamental de cercetări fotochimice şi aplicarea rezultatelor cercetărilor, efectuate la un nivel contemporan şi performant în economia ţării.

Instalaţia fotochimică complexă va da posibilitate de a realiza următoarele cercetări actuale:

• studiul mecanismelor şi legităţilor de destrucţie fotochimică a poluanţilor în mediul acvatic cu determinarea randamentului cuantic;
  
• determinarea parametrilor cinetici a fotolizei şi produselor de degradare a poluanţilor;
  
• estimarea factorilor ce influenţează transformările fotochimice a poluanţilor;
  
• constatarea legităţilor de transformare fotochimică a poluanţilor persistenţi (a fenolilor, pesticidelor, etc.) în prezenţa ionilor şi compuşilor complecşi a metalelor de tranziţie;
  
• crearea bazei de date despre caracteristicile calitative ale transformărilor fotochimice ale poluanţilor.
  

Înzestrarea Centrului de Cercetări cu instalaţie fotochimică va crea condiţiile excelente pentru a realiza cercetările la un nivel ştiinţific performant şi participarea colectivului în proiecte şriinţifice internaţionale cu renumite centre de cercetare în domeniul fotochimiei din Germania, România, Rusia şi altele. În proiectele de cercetare vor fi antrenaţi şi savanţii tineri, doctoranzii şi magistranzii de la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova, precum şi partenerii ştiinţifici din Moldova şi alte ţări. Echipamentul procurat va fi utilizat, de asemenea, pentru asigurarea cursurilor speciale în cadrul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică şi implicarea studenţilor în procesul de cercetare ştiinţifică.


Informaţie privind contractele economice


Pe parcursul perioadei anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ „Chimie aplicată şi ecologică” au fost realizate cercetări în cadrul următoarelor contracte economice:


1. Contract de colaborare ştiinţifică nr.1-06, beneficiar Societatea Ştiinţifică de producere "TEHPROCON-COM" SRL „Perfectarea metodicilor de utilizare a rocilor naturale în producerea materialelor pentru construcţie şi finisare”. Conducător –
A. Puşneac, dr. Perioada proiectului – anii 2006-2007.


Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Puşneac A.N., dr. în chimie
   
2. Gulea A.P., dr.hab.
   
3. Pleşca V.I.
   
4. Beleevschi S.
   

Rezultatele obţinute:

Au fost analizate probe de diatomită, argilă diatomitică şi tripol din zăcămintele din s. Sănătăuca, Vâşcăuţi, Tarasovo, or. Rezina. Din rezultatele obţinute s-a constat că probele analizate se caracterizează printr-un conţinut de SiO₂ 75-84 %, ceea ce determină posibilitatea utilizării acestor minerale pentru obţinerea materialelor de construcţie şi finisare. Au fost, de asemena, obţinute probe de beton spongios, în calitate de agenţi spumanţi fiind folosiţi colofoniu cleios (colofoniu, hidroxid de sodiu, clei de tâmplărie), oleatul de sodiu ş.a. În vederea obţinerii sticlei spongioase (un material de construcţii ce posedă calităţi de termorezistenţă, termorefractare, izolare termică, rezistenţă mecanică) s-au utilizat probe de tripol din s. Sănătăuca, Otaci, cu un grad de dispersie  0, 1 mm în prealabil calcinat. S-a stabilit că pentru a obţine topituri de sticlă lichidă cu proprietăţi optime cel mai eficient este de a obţine topitura la temperatura 1000C, în caliate de fridant fiind folosit Na₂CO₃. Alegerea componentului spongios s-a făcut în funcţie de temperatura de obţinere, viscozitatea sticlei, durata tratării termice, durata răcirii. În calitate de spumanţi s-au utilizat CaCO₃, cărbune fărâmiţat, Al₂(SO₄)₃ la temperatura de 1000C, timpul spongierii 20 – 60 min. Probele de beton spongios obţinute conform metodicii noastre posedă o termorezistenţă mai mare faţă de cea a betonului spongios obţinut prin utilizarea nisipului de cuarţ (metoda tradiţională),proprietăţi termirefractoare şi o rezistenţă mecanică înaltă iar utilizarea tripolilor şi diatomitelor şi agenţilor spumanţi propuşi de noi este mai convenabilă din punct de vedere economic, deoarece mineralele naturale şi spumanţii propuşi de noi sunt mai ieftini faţă de ciment şi spumantul tradiţional – nisipul de cuarţ. Prin urmare s-au obţinut probe de sticlă spongioasă de densitate 0,45 – 1 g/cm³ şi de porozitate înaltă, ceea ce determină posibilitatea utilizării metodei propuse de noi pentru obţinerea sticlei spongioase.


Anul 2007

Echipa de cercetare:

5. Puşneac A.N., dr. în chimie
   
6. Gulea A.P., dr.hab.
   
7. Pleşca V.I.
   
8. Beleevschi S.
   

Rezultatele obţinute:

Nivelul studiului teoretico-practic se rezumă la aceea că minuţios se cercetează zăcămintele Moldovei şi spre deosebire de practica mondială pentru obţinerea sticlei spongiooase se utilizează zăcămintele compuşilor silicopămîntoşi diatomită sau tripol, pe când în practica mondială pentru aceste scopuri prioritate are utilizarea sticlei sparte, sticle, sticla de la geamuri, cinescoape, vesela din sticlă, ceea ce e mult mai costisitor decât metoda propusă de noi. Aceasta este noutatea şi economia producerii şi tehnologiei. Produsul obţinut – sticla spongioasă – dispune de caracteristici mult mai înalte şi economice, decât monstrele mondiale. Corectitudinea rezultatelor se argumentează prin indici fizico-chimici extraordinari ca densitatea, capacitatea de umiditate, conductibilitatea termică, durabilitatea ce prevalează articolele din ciment spongios. Articolele obţinute din sticla spongioasă dispun de o imensă capacitate de energie, greutate mică şi pot fi utilizate în multe ramuri (seismică, construcţii, industria frigiderelor, aviaţie, cosmonautică, marină). Pentru produsele obţinute este contractul cu firma „Tehprocon-com” SRL, contract de colaborare ştiinţifică Nr. 01-06 (7 februarie 2006, termenul final fiind 31 decembrie 2007). Interes au firmele internaţionale din Slovenia, Germania, Austria. După o tehnologie nouă progresistă Universitatea de Stat din Moldova, catedra Chimie anorganică şi fizică a elaborat o metodă unică de obţinere potenţial convinabilă a unui material de păstrare a energiei. Sticla spongioasă, care la puţinele întreprinderi din unele ţări dezvoltate se obţine din sticla spartă cumpărată de la populaţie (sticle, sticlă de la geamuri, cinescoape, ş.a.) în Moldova noi am decis să utilizăm pentru obţinerea sticlei spongioase materia primă din zăcăminte, ieftină: tripoluri şi diatomite, implimentând tehnologii comercial rentabile noi. Republica noastră îndeosebi este bogată, ca nici o altă regiune în aceste zăcăminte. Ele se află în cantităţi mici şi în ţările vecine, precum România, Bulgaria, Ucraina ş.a. Suprafaţa cu aceste zăcăminte în Moldova constituie cca 17 000 m². După datele agenţiei AgeOM şi a Institutului de fizică a Pământului şi geoloie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conţinutul susnumitelor zăcăminte este de 11 mln. tone. Aceste zăcăminte posedă o greutate specifică joasă şi conductibilitate termică mică.

Actualmente, piaţa materialelor termoizolatoare este foarte restrânsă. Sunt răspândite
3 tipuri de articole, ceea ce este evident nesatisfăcător. La ele se referă plasturile spongioase (îndeosebi polistirol spongios), beton spongios şi vata minerală. Utilizarea lor permite reducerea grosimii pereţilor proporţional cărămizii cu rezistenţă termică egală de 7-20 ori. Însă ele au şir de neajunsuri esenţiale. Aşadar, plasticile spongioase şi vata, peste 10-15 ani se transformă în pulbere, sunt roase de rozătoare şi bacterii. Când vorbim despre plasturile spongioase, atunci e complicat de spus, care din proprietăţile lui aduc cea mai mare neplăcere, sau sunt periculos inflamabile, sau ecologic periculoase. Luând în consideraţie neajun­surile mai sus menţionate, atenţia noastră a fost îndreptată în principiu spre articolele anorganice neinfla­mabile, proprietăţile termoprotectoare a cărora de nenumărate ori întrec cele sus menţionate şi anume: sticla spongioasă – practic etern, material termostabil. Din zăcămintele de tripol şi diatomite, nouă, primii din CSI şi majoritatea ţărilor străine, ne-a reuşit să obţinem, sticlă spongioasă – un material unical, dintre cele cunoscute, pe larg utilizată în construcţii şi alte ramuri, la ce trebuie să ne oprim mai minuţios.