Universitatea de stat din moldova

Вид материала

Документы

Содержание I. Program de stat „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi” – 4 proiect II. Program de stat „Asigurarea competitivităţii produselor industriale

Подобный материал:

• Issn 1857-1336 universitatea de stat din moldova moldova state university, 2532.43kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3309.21kb.
• Universitatea de stat din moldova, 3931.75kb.
• Universitatea de stat din moldova, 1869.45kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 44.42kb.
• I sportului al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 46.46kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 51.82kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 50.22kb.
• Ei al republicii moldova universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 82.14kb.
• Universitatea liberă internaţională din moldova факультет экономических знаний Слесаренко, 1066.88kb.

Informaţie privind proiectele de cercetare din cadrul programelor de stat

în perioada anilor 2006-2010


În perioada anilor 2006-2010 în cadrul CCŞ au fost realizate 12 proiecte din cadrul celor
6 programe de stat:


I. Program de stat „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă,
precum şi obţinerea produselor noi” – 4 proiecte:


1. Proiectul 43.014 P „Studierea, elaborarea şi implementarea noilor tehnologii de obţinere a unor reductoni din deşeurile vinicole”. Conducător – Maria Gonţa, dr. hab. Perioada proiectului 2004-2006.


Obiectivele generale:

Se propune studiul, elaborarea şi implementarea unor tehnologii mai performante de pro­ducere a reductonilor din deşeurile vinicole, care ar da posibilitatea de a obţine rezultate eficiente cu un consum redus de materiale şi resurse termo-energetice. Obiectivele acestui proiect sunt viabile mai ales pentru piaţa internă, deoarece la noi în ţară nu avem implementate nici o tehno­logie de obţinere a reductonilor, cu toate că materia primă persistă la întreprinderile vinicole. Iar noii antioxidanţi sintetizaţi, ar putea cointeresa producătorii de vinuri din ţară şi de peste hotare


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Rezultatele acestui proiect vor conduce la valorificarea produselor secundare vinicole, dez­voltarea şi asigurarea ramurii industriei vinicole cu noi stabilizatori ai vinului ecologic puri, asi­gurarea pieţei cu produse autohtone (acizi tartrici şi derivaţi ai lui) înlocuind cele de import. Studiul bibliografic de care dispunem nu indică existenţa unor tehnologii similare pe piaţa autohtonă.

Valoarea social-economică a lucrării constă în rezolvarea următoarelor probleme:

Pe piaţa autohtonă nu există potenţiali producători ai acidului tartric şi mai ales ai derivaţilor lui. În prezent acidul tartric este importat. Dar chiar şi peste hotare se produce mai mult acidul tartric sintetic, acidul tartric natural este întâlnit tot mai rar, cu toate că el nu poate fi înlocuit nicidecum cu forma sintetică a lui. Aceasta se explică prin faptul că ţările producătoare de acid tartric nu beneficiază de materia primă tartrică, însă Republica Moldova are în deajuns produse secundare vinicole şi ar putea să implementeze tehnologiile de obţinere a acidului tartric natural.

Beneficiarii industriei cosmetice utilizând tartratul de dietil la producerea preparatelor cosmetice ar conduce la micşorarea impotrului unor reagenţi, lărgirea gamei şi îmbunătăţirea calităţii produselor cosmetice. Producţia va deveni mai competitivă pe piaţă autohtonă.


Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice

2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice

3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice

4. Guţu Iacob, USM, dr. hab. în ştiinţe chimice

5. Bunduchi Elena

6. Vacarciuc Liviu, dr. în ştiinţe tehnice

7. Marchitan Natalia

8. Iurcu Tatiana

9. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice

10. Zlatov Olga

11. Guzun Adrian

12. Calancea Sergiu

13. Vapnişen Ana

Rezultatele obţinute:

În cadrul proiectului pe parcursul anului 2006 s-au obţinut următoarele rezultate:

- s-a montat instalaţia pilot de obţinere a acidului tartric la Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer” a AŞM şi în prezent se stabilesc parametrii optimi tehnologici pentru această instalaţie pilot;

- s-a elaborat proiectul prescripţiilor tehnice pentru materia primă tartrică, care se află la etapa de aprobare şi înregistrare la Moldova Standard. Au fost analizate diferite probe de tirighie, tartrat de calciu, sedimente de cretă şi drojdii de vin uscate. S-a început elaborarea proiectului prescripţiilor tehnice pentru acidului tartric;

- s-au elaborat procedeele de obţinere a tartraţilor de dialchil, dihidroxifumaratului de sodiu şi dihidroxifumaratului de dimetil, care sunt reductoni foarte importanţi;

- s-a optimizat procedeul de obţinere a acidului metatartric din acidul tartric.

În calitate de propuneri şi recomandări au fost propuse construcţia unei întreprinderi de prelucrare complexă a produselor secundare vinicole în Republica Moldova; implementarea tehnologiei de obţinere directă a acidului tartric din produsele secundare vinicole; implementarea procedeelor de obţinere a acidului metatartric şi tartraţilor de dialchil la nivel de pilot.


2. Proiectul 43.011 P „Studierea, elaborarea şi implementarea proceselor anaerobe de epurare a apelor reziduale din ramura vinificaţiei, cu obţinerea biogazului ca sursă alternativă de energie termică şi electrică”. Conducător – Victor Covaliov, dr. Perioada proiectului 2004-2006.


Obiectivele generale:

Cercetarea proceselor anaerobe de epurare a apelor uzate vinicole cu determinarea condiţiilor optime de formarea biogazului, precum şi elaborarea procesului tehnologic şi a instalaţiei pilor pentru implementarea rezultatelor în practică.


Impactul ştiinţific, economic şi social:

Investigaţiile efectuate în cadrul acestui proiect prezintă un interes deosebit atît din punct de vedere economic cît şi al protecţiei mediului înconjurător. În realizarea lor au fost antrenate 3 echipe de cercetători: echipa de la Centrul Ştiinţific Chimie Aplicată şi Ecologică (USM), a căror sarcină principală a fost stabilirea condiţiilor optime de fermentare anaerobă a apelor reziduale din vinificaţie în condiţii de laborator şi la nivel de implementare în practică, colectivul de la Universitatea Tehnică din Moldova, care a elaborat documentaţia tehnică pentru construcţia instalaţiei, regulamentele de exploatare a acestei instalaţii şi echipa de tehnicieni de la „Vinăria-Bardar” S.A., care a construit bioreactorul anaerob la întreprindere. La momentul de faţă în Republica Moldova, cu cercetări din domeniul tratării anaerobe a deşeurilor organice, se ocupă profund doar laboratoarele ştiinţifice menţionate mai sus.

Anul 2006

Echipa de cercetare:

1. Gheorghe Duca, academ.
   
2. Dumitru Ungureanu, dr.
   
3. Ion Ioneţ, dr.
   
4. Ion Suman
   
5. Olga Covaliova, dr.
   
6. Vitalie Jalba
   
7. Ion Plugaru
   
8. Iulea Tataru
   
9. Tudor Mereuţă
   
10. Grigore Duca
    
11. Tatiana Bulimaga
    

Rezultatele obţinute:

Au fost optimizate condiţiile de epurare anaerobă a apelor uzate vinicole, foarte concentrate (vinasă) cu mărirea volumul de biogaz; a fost propusă metoda de hidroliză fotocatalitică a compuşilor polifenolici persistenţi din apele uzate vinicole; în calitate de umplutură pentru fixarea microorganismelor, au fost propuse blocuri din lozii sau din polipropilenă cu construcţie nouă. A fost elaborată tehnologia de epurare anaerobă a apelor uzate viniole de pe teritoriul întreprinderii „Vinăria-Bardar”. Bioreactorul cu volumul total 38 m³, iar volumul de lucru 34 m³, poate trata zilnic până la 17 m³ de vinasa cu conţinut de CCO = 18 kg/m³ şi să producă până la 150 m³/zi de biogaz. S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru această instalaţie.


3. Proiectul 07.411.01.02.PA „Elaborarea regulamentului tehnologic al acidului tartric şi al unor derivaţi ai lui din materii prime autohtone pe instalaţii de semiproducere”. Conducător – Maria Gonţa, dr. hab. Perioada proiectului 2007-2008.


Obiectivele generale:

Proiectul propus include elaborarea regulamentelor de obţinere a acidului tartric pe instalaţia pilot, optimizarea unor parametri tehnici si tehnologici in obţinerea acidului metatartric, tartratului de dietil şi testarea lui în scopul utilizării in industria cosmetica.

În etapa de elaborare a regulamentului tehnologic vor fi incluse următoarele:

• experimentarea procesului tehnologic de obţinere a AT pe instalaţia pilot;
  
• aprecierea bilanţului de materiale pentru procesul de producere a AT;
  
• optimizarea parametrilor de bază a procesului tehnologic şi randamentului produsului finit pe instalaţia pilot (temperatura, concentraţia de masă, purificarea produsului finit, etc);
  
• prezentarea schemei tehnologice şi descrierea tehnică a aparatajului necesar.
  
• descrierea deşeurilor şi propunerea metodelor de protecţie a mediului ambiant.
  

Impactul ştiinţific, economic şi social:

Oţinerea mai multor produse şi anume a diferitor forme ale acidului tartric şi a altor derivaţi ai lui (acid metatartric) pot fi utilizaţi ca stabilizatori ai materiei prime vinicole, şi în industria farmaceutică, etc. Realizarea produsului pe piaţa autohtonă poate fi efectuată în serii mici, iar pentru export – în masă.

Valoarea social-economică a lucrării constă în rezolvarea următoarelor probleme:

- extinderea bazei de materie primă din contul utilizării raţionale a deşeurilor industriale pentru dezvoltarea noilor tehnologii şi crearea noilor locuri de muncă; dezvoltarea bisnesului şi crearea pe această cale a întreprinderilor mici şi mijlocii;

- elaborarea produselor noi, cu preţ mai accesibil, necesare populaţiei, incluzând produse alimentare ecologic pure, preparate farmaceutice etc.


Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice
   
3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice
   
4. Guţu Iacob, dr. hab. în ştiinţe chimice
   
5. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice
   
6. Marchitan Natalia
   
7. Iurcu Tatiana
   
8. Zlatov Olga
   
9. Guzun Adrian
   
10. Calancea Sergiu
    
11. Bolfosu Olesea
    

Rezultatele obţinute:

S-au obţinut partide experimentale de acid tartric pe instalaţia pilot şi s-a stabilit bilanţul de materiale şi energetic, cu scopul de a elabora regulamentul tehnologic; s-a obţinut acid metatartic pe instalaţie de laborator şi s-au stabilit parametri optimi; s-au obţinut creme cosmetice cu utilizarea tartratului de dietil şi s-au comparat proprietăţile reologice a cremelor obţinute cu modelul după următorii parametri: viscozitatea, adeziunea, tensiunea de forfecare; s-a determinat compatibilitatea tartratului de dietil cu materia primă de bază şi s-a constatat că acest preparat poate fi utilizat pentru producerea cremelor cosmetice.


Anul 2008

Echipa de cercetare:

1. Gonţa Maria, dr. în ştiinţe chimice
   
2. Duca Gheorghe, acad., dr. hab. în ştiinţe chimice
   
3. Mereuţa Aliona, dr. în ştiinţe chimice
   
4. Guţu Iacob, dr. hab. în ştiinţe chimice
   
5. Matveevici Vera, dr. în ştiinţe chimice
   
6. Marchitan Natalia
   
7. Iurcu Tatiana
   
8. Zlatov Olga
   
9. Botnaru Cristina
   
10. Calancea Sergiu
    
11. Bolfosu Olesea
    

Rezultatele obţinute:

S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru obţinerea acidului tartric pe instalaţia pilot; s-a obţinut acid metatartic pe instalaţie de laborator şi s-au stabilit parametrii optimi; s-au analizat variaţia proprietăţilor reologice în timp (noiembrie 2007 – aprilie 2008) ale cremelor obţinute după următorii parametri: viscozitatea, adeziunea, tensiunea de forfecare, etc.; s-a determinat compatibilitatea tartratului de dietil cu materia primă de bază şi s-a constatat că acest preparat poate fi utilizat pentru producerea cremelor cosmetice. Rezultatele obţinute pe instalaţia pilot pot fi utilizate pentru obţinerea AT la nivel de semiproducere. În acest scop, sunt necesare investiţii capitale în sumă de cel puţin 500 mii Euro pentru a procura şi executa la comandă linia tehnologică de obţinere a acidului tartric şi sărurilor lor. Pentru implementarea rezultatelor în domeniul elaborării unor noi produse cosmetice este necesar de a încheia contracte de colaborare cu S.A „Viorica”. Până în prezent această întreprindere nu binevoieşte să colaboreze din motive financiare.


4. Proiectul 07.411.01.03PA „Implementarea tratării fotocatalitice a borhotului pentru intensificarea generării biogazului şi utilizarea îngrăşămintelor naturale”. Conducător – V. Covaliov, dr. Perioada proiectului 2007-2008.


Obiectivele generale:

Cercetarea mecanismulului proceselor de destrucţie a substanţelor toxici persistenţi pe cale fotochimică şi biochimică, precum şi elaborarea tehnologiilor noi de prelucrare intensivă complexă a sistemelor apoase cu conţinut de substanţe greu degradabile. O altă direcţie a cercetărilor constituie tratarea biochimică a deşeurilor lichide de la vinifaţie cu obţinerea biogazului cu conţinut sporit de metan, şi obţinerea sedimentelor cu conţinut de vitamin B₁₂ care poate fi utilizat ca adaos la amestecurile furagere sau în calitate de îngrîşîminte organice.

Impactul ştiinţific, economic şi social:

Au fost elaborate o serie de reactori de tip nou pentru tratarea sistemelor apoase studiate, care poate fi aplicate pentru alte sisteme industriale. Au fost stabiliţi parametri optimi a proceselorşi propuse în diferite construcţii a aparatelor.

A fost elaborat reactor pentru hidroliză fotocatalitică a substanţelor greu biodegradabile din deşeurile lichide. A fost elaborat de asemenea utilajul necesar pentru deshidratarea şi condiţionarea nămolului şi sedimentelor pentru utilizarea lor ca îngrăşăminte ecologic pure.

S-au elaborate recomandările tehnice pentru acest proces tehnologic. S-a testată tehnologia de prelucrare a sedimentelor pentru a corespunde cerinţelor de utilizare în calitate de adaos la amestecurile furajere şi îngrăşăminte organice. Au fost determinate condiţiile optime de tratare pentru sporirea cantităţii vitaminei B₁₂ în componenţa nămolului activ deshidratat. Eficacitatea procesului s-a estimată prin conţinutul de biogaz obţinut cu conţinutul sporit de metan.

Reactorul elaborat este recomandat pentru aplicare la vinăriile din Moldova, pentru tratarea fotochimică a borhotului. Utilizarea reactorului elaborat şi a tehnologiei elaborate de tratare permite obţinerea sedimentului cu conţinut sporit de vitamina B₁₂ care, după stabilizare şi deshidratare, poate fi folosit în calitate de adaos la amestecurile furajere şi în calitate de îngrăşăminte naturală ecologic pură.

În aşa fel, impactul social al aestui proiect este prevenirea poluării mediului ambiant cu apele uzate vinicole concentrate, precum şi propunerea pentru aplicarea în practică a procesului cu obţinerea produselor utile din apele uzate: a biogazului cu conţinut ridicat de metan care poate fi folosit ca o sursă alternativă de energie electrică şi termică, şi a sedimentului stabilizat cu conţinut de vitamina B₁₂ ca o sursă furageră pentru animale şau o îngrăşăminte organo-minerală.


Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Duca Gheorghe, acad.
   
2. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.
   
3. Ungureanu Dumitru, dr. în şt. tehnice
   
4. Covaliova Olga, dr, în şt. chim.
   
5. Ioneţ Ion, dr. în şt. tehnice
   
6. Suman Ion, doctorand
   
7. Jalba Vitalie, doctorand
   
8. Duca Grigore
   
9. Mereuţă Tudor
   
10. Sidenco Alexandru
    
11. Tătaru Iulia
    
12. Drăguţan Igor
    
13. Bulimaga Tatiana
    
14. Bureac Roman
    
15. Guzun Andrian
    

Rezultatele obţinute:

Au fost optimizate condiţiile de epurare anaerobă a apelor uzate vinicole, foarte concentrate (vinasă) cu mărirea volumul de biogaz; a fost realizată metoda de hidroliză fotocatalitică a compuşilor polifenolici persistenţi din apele uzate vinicole. În calitate de umplutură pentru fixarea microorganismelor, au fost propuse blocuri din lozii sau din polipropilenă cu construcţie nouă. A fost elaborată tehnologia de epurare anaerobă a apelor uzate viniole de pe teritoriul întreprinderii „Vinăria-Bardar”. Bioreactorul cu volumul total 38 m³, iar volu­mul de lucru 34 m³, poate trata zilnic până la 17 m³ de vinasa cu conţinut de CCO = 18 kg/ m³ şi să producă până la 150 m³/zi de biogaz. S-a elaborat regulamentul tehnologic pentru această instalaţie. Asemenea reactoare pot fi instalate, la toate fabricele vinicole din ţară precum şi la compexele animaliere. Astfel de reactoare se pot folosi şi la prelucrarea combinată a deşeurilor vinicole a complexelor animaliere precum şi a apelor uzate provenite din reţeaua de canalizare.

Anul 2008

Echipa de cercetare:

1. Covaliov Victor, dr. în şt. chim.
   
2. Duca Gheorge, academician
   
3. Nenno Vladimir, dr. în şt .tehn.
   
4. Ungureanu Dumitru, dr. în şt.tehn., prof.
   
5. Covaliova Olga, dr. în şt. chim.
   
6. Ioneţ Ion, dr. în şt. tehn.
   
7. Duca Grigore
   
8. Mereuţa Tudor
   
9. Jalba Vitalie, doctorand
   

Rezultatele obţinute:

A fost elaborat reactor pentru hidroliză fotocatalitică a substanţelor greu biodegradabile din deşeurile lichide. A fost elaborat de asemenea utilajul necesar pentru deshidratarea şi condiţio­narea nămolului şi sedimentelor pentru utilizarea lor ca îngrăşăminte ecologic pure. S-au elaborate recomandările tehnice pentru acest proces tehnologic. S-a testată tehnologia de prelucrare a sedimentelor pentru a corespunde cerinţelor de utilizare în calitate de adaos la amestecurile furajere şi îngrăşăminte organice. S-au determinate condiţiile optime de tratare pentru sporirea cantităţii vitaminei B₁₂ în componenţa nămolului activ deshidratat. Eficacitatea procesului s-a estimată prin conţinutul de biogaz obţinut cu conţinutul sporit de metan. Reactorul elaborat este recomandat pentru aplicare la vinăriile din Moldova, pentru tratarea fotochimică a borhotului. Utilizarea reactorului elaborat şi a tehnologiei elaborate de tratare permite obţinerea sedimentului cu conţinut sporit de vitamina B₁₂ care, după stabilizare şi deshidratare, poate fi folosit în calitate de adaos la amestecurile furajere şi în calitate de îngrăşăminte naturală ecologic pură.


II. Program de stat „Asigurarea competitivităţii produselor industriale

în construcţia de maşini în baza inovaţiilor, Know-How, materialelor noi

şi a tehnologiilor avansate” – 1 proiect:


Proiect 07.408.01.05 PA „Elaborarea şi studiul materialelor noi de lubrifiere de înaltă eficacitate în baza uleiului de rapiţă”. Conducător Alexandr Craciun, dr., conf. univ. Perioada proiectului 2007-2008.


Obiectivele generale:

Elaborarea şi studiul materialelor noi de lubrifiere de înaltă eficacitate în baza uleiului de rapiţă:

1. Lubrifiantul plastic de bază.
   
2. Lubrifiantul pentru articulaţii cu viteze unghiulare egale.
   
3. Lubrifiantul electroconductibil.
   
4. Lubrifiantul pentru prelucrarea metalelor prin deformare la rece.
   

Impactul ştiinţific, economic şi social:

1. Utilizarea materiei prime vegetale –a uleiului de rapiţă – permite o reducere substanţială a costurilor materialelor lubrifiante şi obţinerea unui beneficiu economic соnsiderabil.

2. Materialele lubrifiante elaborate sunt ecologic pure, iar deşeurile după exploatrarea lor nu poluează mediul ambiant.

3. Producerea acestor materiale lubrifiante va permite lichidarea importurilor unei game largi de materiale plastice lubrifinte şi în acest fel se vor reduce suplimentar cheltuielile financiare.

Anul 2007

Echipa de cercetare:

1. Moraru Victor
   
2. Crăciun Svetlana
   
3. Albert Boris
   
4. Bunduchi Elena
   
5. Corotcov Ilia
   

Rezultatele obţinute:

În baza analizei compoziţiei lubrifianţilor pe bază de săpunuri, unde în calitate de substanţă de îngroşare se utilizează 12-hidroxistearat de litiu, s-a stabilit domeniul valorilor componenţilor de bază (compoziţia) pentru lubrifiantul plastic de bază preconizat elaborării. Cele mai bune proprietăţi de antiuzură, antigripare şi antifricţionare le posedă uleiul din seminţe de rapiţă, care este, totodată, şi cel mai ieftin şi, respectiv, poate fi recomandat pentru utilizare în calitate de mediu dispers la obţinerea lubrifiantului plastic cu multiple utilizări (polifuncţional). Sunt prezentate variante de tehnologii de obţinere a lubrifianţilor plastici. Pentru a simplifica şi micşora costul procesului de obţinere a LP se recomandă de a utiliza substanţă de îngroşare gata fabricată (12-hidroxisterat de litiu), obţinută după tehnologia descrisă mai sus sau procurată. Producerea lubrifiantului plastic poate fi realizată la uzina chimică experimentală a AŞM sau la întreprinderea “Agurdino”. Organizarea producerii proprii de lubrifianţi va asigura un efect economic considerabil. Republica Mioldova va putea să exporteze materialele de lubrifiere, ceea ce îi va asigura un şir de avantaje.


Anul 2008

Echipa de cercetare:

1. Moraru Victor
   
2. Crăciun Svetlana
   
3. Albert Boris
   
4. Bunduchi Elena
   
5. Corotcov Ilia
   

Rezultatele obţinute:

Analiza proprietăţilor reologice şi de lubrifiere ale lubrifiantului plastice elaborate permite de a face următoarele concluzii. Lubrifiant de bază elaborat între prototip după parametrii reologice şi de lubrifiere. Lubrifianţii pentru articulaţiile cu viteze unghiulare egale propuşi depăşesc după proprietăţile antiuzură şi antigripare lubrifiantul GKN automotive utilizat pe larg în lume; întrec lubrifiantul ШРУС-4 după valorile sarcinii de gripare de 1,8 – 2,0 ori, au valorile pentru sarcina de suda-re de 1,4 – 1,6 ori mai mici şi sunt egali după valoarea indicelui de gripare. După electroconductibilitate lubrifiantul propus întrece lubrifianţi ВНИИ НП-248, pasta 164-39 şi КСБ. Pentru operaţiile de separare prin ştanţare la rece cele mai efective compoziţiile care conţin de la 15 până la 20% (de mas.) material de lubrifiere solid. Producerea lubrifiantului plastic poate fi realizată la uzina chimică experimentală a AŞM sau la întreprinderea «Agurdino”. Organizarea producerii proprii de lubrifianţi va asigura un efect economic considerabil. Republica Mioldova va putea să exporteze materialele de lubrifiere, ceea ce îi va asigura un şir de avantaje.