Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
/b> sau tipice acele care au o denumire stabilita de legislatia civila, precum si o reglementare proprie. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu, contractul de vnzare-cumparare, mandatul, locatie, depozit, etc.
Prin acte juridice nenumite se nteleg acele acte care nu sunt nominalizate si nu au o reglementare proprie n legislatia civila. Un asemenea act juridic civil este contractul de vnzare cu clauza de ntretinere.
Clasificarea actelor numite si nenumite prezinta importanta juridica sub aspectul regulilor aplicabile celor doua categorii de acte. Astfel, actelor juridice civile nenumite li se aplica regulile generale ce reglementeaza actele juridice sau ale celui cu care are mai multa asemanare.
12. Dupa modul lor de executare, actele juridice civile se mpart n acte cu executare imediata si acte cu executare succesiva.
Actele cu executare imediata sunt acele acte a caror executare se produce o singura data, printr-o singura prestatie din partea debitorului. Fac parte din aceasta categorie, darul manual, vnzarea-cumpararea unui bun, cnd pe loc se plateste pretul si se preda bunul.
Actele juridice cu executare succesiva sunt acele acte a caror executare se realizeaza prin mai multe prestatii succesive. Intra n aceasta categorie, contractul de renta viagera, donatia cu sarcina ntretinerii, vnzarea-cumpararea n rate etc.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic sub aspectul sanctiunilor ce se aplica n caz de neexecutare. Astfel, n timp ce contractele sinalagmatice cu executare imediata li se aplica rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila sau necorespunzatoare, contractelor sinalagmatice cu executare succesiva li se va aplica rezilierea. De asemenea, n cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru fiecare prestatie curge o prescriptie extinctiva distincta.
13. n functie de rolul vointei partilor n stabilirea continutului actului juridic civil, distingem acte subiective si acte conditie.
Actele juridice subiective se caracterizeaza prin aceea ca ntreg continutul lor este stabilit prin vointa partilor care le-au оncheiat. Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice conditie sunt acele acte al caror continut este predeterminat de norme imperative, partile actelor juridice exprimndu-si vointa numai n privinta nasterii lor. Exemplu de act juridic conditie este casatoria.
Aceasta clasificare prezinta importanta din punct de vedere al aprecierii conditiilor de validitate ale celor doua acte. Astfel, continutul actelor juridice conditie fiind reglementat n mod imperativ de lege, valabilitatea lor se apreciaza n limitele acestor norme juridice imperative, n vreme ce aprecierea valabilitatii actelor subiective al caror continut este stabilit de parti se face n limite mai largi.
Pe de alta parte, n timp ce actele juridice conditie nu pot fi dect cele stabilite si reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaza numai la cele expres reglementate de lege.
Conditiile de valabilitate ale actelor juridice civile.
Dupa reglementarile de baza pe care ni le ofera doctrina juridica, conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor sunt:
- Capacitatea de a contracta;
- Consimtamntul valabil al partii care se obliga;
- Un obiect determinat;
- O cauza licita.
n legatura cu aceste prevederi se impun a fi facute unele precizari. Astfel, desi textul se refera la conventii, conditiile enumerate sunt necesare si valabile pentru toate actele juridice, indiferent ca acestea sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alta parte, desi textul se refera la consimtamntul valabil al partii care se obliga, totusi toate partile actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie sa exprime un consimtamnt valabil.
De asemenea actul juridic este valid nu numai cnd obiectul este determinat, ci si atunci cnd acest obiect este doar determinabil, iar n ceea ce priveste cauza nu este suficient ca sa fie numai licita, ci n plus trebuie sa fie reala si corespunzatoare regulilor de morala.
n afara conditiilor aratate mai sus, o conditie esentiala pentru validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau solemne.
Pe lnga conditiile esentiale, actul juridic poate cuprinde si conditii neesentiale sau ntmplatoare, a caror lipsa nu poate influenta valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalitatile actului juridic (termenul si conditia).
Notiunea si clasificarea conditiilor de validitate ale actului juridic civil.
n literatura de specialitate, conditiile esentiale de validitate ale actelor juridice au fost desemnate si prin termenul de elemente esentiale. Nu credem ca ar fi vreo greseala ca pentru desemnarea termenului de conditii esentiale de validitate ale actelor juridice si expresia “cerintele esentiale de validitate ale actului juridic”.
Prin conditii de validitate ale actului juridic trebuie sa de nteleaga toate cerintele sau elementele prevazute de lege sau stabilite de parti pentru validitatea actului juridic civil.
Conditiile de validitate ale actului juridic civil se clasifica dupa mai multe criterii. Astfel, n functie de aspectele la care se refera deosebim conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond sunt cele care privesc continutul actului juridic, iar cele de forma privesc forma de exteriorizare a vointei, adica forma pe care o mbraca acest continut.
n functie de obligativitatea lor, conditiile actului juridic civil se оmpart оn esentiale si neesentiale. Conditiile esentiale sunt acele conditii care trebuie ndeplinite n mod obligatoriu, pentru nsasi validitatea actului juridic. Dimpotriva conditiile neesentiale pot fi sau nu prezente n structura actului juridic civil, fara consecinte asupra valabilitatii acestuia.
n sfrsit, conditiile actului juridic civil se mai pot clasifica, n functie de sanctiunea ce intervine n caz de nerespectare a lor, n conditiile de validitate a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului si conditii de eficacitate a caror nerespectare priveste doar eficacitatea actului, fara nici o nrurire asupra valabilitatii actului juridic civil.
Capacitatea de a оncheia actul juridic civil
Notiune si reglementare legala.
Capacitatea de a ncheia acte juridice civile este una din conditiile de fond, esentiala pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a ncheia acte juridice civile se ntelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin ncheierea de acte de drept civil. Conceputa n acest fel, capacitatea de a ncheia acte juridice civile se nfatiseaza ca o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice si juridice, n sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi si obligatii civile, precum si ca o premisa a capacitatii de exercitiu, alaturi de discernamnt, de a dobndi drepturi subiective civile si obligatii prin ncheierea de acte juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a ncheia acte juridice civile se ntemeiaza att pe ideea de a dobndi prin ncheierea de acte juridice civile.
Sub aspectul reglementarii legale n articol …. Enumerndu-se conditiile esentiale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se prevede expres capacitatea de a contracta. n afara acestui text de lege, capacitatea de a ncheia acte juridice civile mai este reglementata de art … , potrivit caruia “poate contracta orice persoana ce nu este declarata incapabila de lege” si art …., care enumera persoanele incapabile de a ncheia contracte si anume minorii, interzisii, precum si toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte.
Unele reglementari privind capacitatea de a ncheia acte juridice civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel, potrivit dispozitiilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumatate din bunurile de care poate dispune potrivit legii persoana majora, iar n art … se consacra principiul potrivit caruia “orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este oprita de lege”. De asemenea, n toata materia contractelor de vnzare-cumparare potrivit art …. “Pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege”
Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu
Regula оn aceasta materie, consacrata n doctrina si stabilita si de practica judecatoreasca este ca orice persoana are capacitate de a ncheia acte juridice civile, incapacitatile constituind exceptii de la aceasta regula. n legatura cu aceasta regula n articolul 12 C. Civ. Se prevede expres ca “nimeni nu poate fi ngr?/p>