Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/

Информация - Разное

Другие материалы по предмету Разное

reprezenta, conferite prin mandat. ntr-adevar, n situatia n care reprezentantul si-a depasit puterile conferite prin mputernicire actul ncheiat de acesta nu va fi opozabil reprezentantului.

 

 

Оncheierea contractului

 

Acordul de vointe

 

Оn mod necesar, chiar atunci cnd partile sunt fata n fata, una dintre ele i-a initiativa, exprimndu-si vointa de a contracta, facnd propuneri pe care le adreseaza celeilalte parti, iar daca aceasta din urma le accepta, se formeaza contractul.

Asadar, acordul de vointa al partilor se realizeaza prin oferta si acceptare.

 

Oferta. Oferta este propunerea de a contracta, n anumite conditii, adresata unei persoane determinate sau unor persoane nedeterminate. Ea se face de obicei ntr-o forma expresa si directa prin viu grai sau n scris. Ea se poate exprima sub diferite forme precum: trimiterea de cataloage cuprinznd descrierea marfurilor si indicarea preturilor, expunerea marfurilor ntr-o vitrina cu mentionarea preturilor respective. Oricare dintre acestea nseamna o oferta de vnzare, n temeiul careia oricine care consimte sa plateasca pretul afisat are dreptul sa ceara sa i se vnda marfa.

Oferta, fara a nceta de a fi directa si certa, poate nsa sa nu fie expresa, ci tacita. De pilda, prezenta unui vehicul ntr-o statie anume destinata vehiculelor de transport n comun, cu pret tarifar, constituie o oferta, iar actiunea unei persoane de a se sui ntr-un asemenea vehicul constituie o acceptare a ofertei, deci ncheierea contractului de transport.

Oferta (ca de altfel si acceptarea), fiind o manifestare de vointa, trebuie sa ndeplineasca toate conditiile generale, cerute unei manifestari de vointa, efectuata n scopul de a produce efecte juridice.

Oferta trebuie sa fie ferma, adica sa exprime vointa nendoielnica de a ncheia contractul, daca oferta este acceptata.

Oferta, chiar si atunci cnd este tacita, trebuie sa fie neechivoca. Astfel, expunerea uni obiect n vitrina unui magazin cu eticheta pretului de vnzare constituie o oferta neechivoca, pe cnd simpla expunere a unui obiect, fara indicarea pretului de vnzare, poate sa nsemne expunerea unui model. De aceea, uneori, spre a evita echivocul se precizeaza: “Obiectele expuse n vitrina nu se vnd”.

Oferta mai trebuie sa fie precisa si completa, adica sa contina toate elementele constitutive ale contractului, toate clauzele necesare actului juridic, pentru ncheierea acestuia, sa fie suficienta o acceptare pura si simpla. Oferta mai trebuie sa cuprinda acele conditii sau clauze care rezulta din reglementarea supletiva a legii sau din obiceiuri.

n contractele ce se ncheie intuitu personae, oferta nu poate fi facuta dect de o persoana determinata. Daca n privinta unor asemenea contracte se face oferta publica (de pilda, pentru angajarea de specialisti), aceasta nu constituie o oferta precisa si completa. Ofertantul poate refuza sa contracteze cu cel care nu le ndeplineste.

Oferta fiind destinata ca, prin acceptarea ei de catre destinatar sa formeze contractul, atunci, att timp ct nu este acceptata, poate fi revocata. Prin urmare, oferta neacceptata este revocabila, chiar daca a ajuns la destinatar, tot astfel oferta este caduca daca a expirat termenul pentru care a fost emisa, ori daca mai nainte de acceptarea ei, ofertantul moare sau devine incapabil.

Regula revocabilitatii ofertei sufera nsa unele exceptii. Astfel, daca ofertantul a fixat un termen nauntrul caruia sa se faca acceptarea, oferta nu mai este revocabila pna la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi tacit. Se poate considera chiar ca orice oferta contine un termen nauntrul caruia sa se faca acceptata, oferta nu mai este revocabila pna la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi si tacit. Se poate considera ca orice oferta contine un termen tacit pentru acceptare, termen care ar implica, cel putin termenul necesar pentru examinarea ofertei si pentru ca raspunsul acceptantului sa ajunga la ofertant; daca pna la expirarea acestui termen, acceptarea nu se produce, oferta devine caduca, iar daca n acest interval de timp oferta este acceptata, contractul se considera ncheiat, chiar daca ntre timp oferta a fost, n fapt, revocata.

 

Acceptarea. ntocmai ca oferta, acceptarea acesteia trebuie sa ndeplineasca conditiile unei manifestari de vointa producatoare de efecte juridice.

Forma acceptarii nu este supusa unor conditii speciale, ci este suficient ca din felul manifestarii, sa rezulte vointa nendoielnica de a accepta oferta respectiva, acceptarea este expresa, cnd se face n scris sau verbal si tacita, cnd rezulta din actiuni ori atitudini care pot fi interpretate n acest sens. Astfel, nceputul executarii unui contract nu poate fi interpretat dect ca o acceptarea a ofertei.

Cu privire la acceptarea tacita se pune problema de a sti ce valoare juridica poate sa aiba simpla tacere. n general i se recunoaste valoarea juridica numai manifestarii pozitive de vointa, contestndu-se ca si tacerea ar avea aceasta calitate; daca oferta nu a fost urmata de nici un raspuns, ori de nici o atitudine, din care sa se poata deduce o acceptare indirecta, contractul nu se considera ncheiat.

n privinta continutului acceptarea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

  • Sa se refere la acelasi obiect ca si oferta, adica sa fie conform cu acesta; neconcordanta ntre oferta si acceptare mpiedica formarea contractului. Cu alte cuvinte, acceptarea trebuie sa fie integrala, fara rezerve si implica fara propuneri de modificare a contractului deoarece astfel ea ar echivala cu o contraoferta;
  • Acceptarea trebuie sa fie nendoielnica, o atare problema se pune mai cu seama n cazul acceptarii tacite (sau a acceptarii prin simpla tacere)
  • Ct priveste conditiile privind persoana acceptantului, trebuie sa facem o distinctie; daca oferta a fost facuta unei persoane determinate, ea nu poate fi acceptata dect de persoana careia i-a fost facuta. Daca dimpotriva, oferta a fost facuta unei persoane nedeterminate, ea poate fi acceptata de catre oricine (de pilda n cazul marfurilor cu indicarea preturilor, expuse n vitrina unui magazin);
  • n ceea ce priveste momentul n care acceptarea poate interveni pentru a produce efectele sale specifice adica ncheierea contractelor acest moment trebuie sa se situeze, n orice caz mai nainte ca oferta sa fi devenit caduca (prin moartea ori incapacitatea ofertantului sau prin expirarea termenului prevazut n oferta), ori sa fi fost revocata (n conditiile n care acest lucru este posibil). Intervenita dupa acest moment, acceptarea este tardiva. De asemenea, acceptarea nu mai poate interveni daca destinatarul ofertei a devenit incapabil sau a murit mai nainte de asi manifesta vointa de a accepta; mostenitorii sai nu pot accepta oferta, iar ofertantul nu mai este tinut de oferta facuta.

 

 

Momentul оncheierii contractului

 

Consideratii generale.

 

Deoarece majoritatea actelor juridice civile o alcatuiesc contractele mi-am propus n continuare sa expun, n detaliu, procedeele si modalitatile de ncheiere a acestora.

Astfel, оn virtutea principiului consensualitatii, contractul se formeaza din momentul n care s-a realizat acordul de vointa (n afara de cazul cnd partile au nteles sa subordoneze acordul lor definitiv redactat si unui nscris. Prin urmare problema determinarii momentului n care se ncheie contractul nu se pune n cazul n care partile sunt de fata, ori cnd acordul de vointe se ncheie prin telefon. O atare problema intervine nsa n cazul contractelor ce se ncheie prin corespondenta.

Pentru a determina momentul n care acceptarea si produce efectele, trebuie analizat vointa celui care accepta oferta spre a vedea daca acesta, la ceea ce contine, a nteles sa se angajeze din momentul cnd a semnat nscrisul cuprinznd acceptarea sau numai din momentul expedierii lui. Aceasta constituie o problema de fapt, ce va fi solutionata, ca atare, de catre instanta (care va avea de ales ntre aceasta expediere si cea a semnarii nscrisului). Dar cum si dupa expedierea nscrisului de acceptare semnatarul o poate revoca, se pune problema daca momentul cnd a ajuns la ofertant. O atare problema nu mai priveste nsa acceptarea ca atare, ci ea priveste momentul nsusi al ncheierii contractului moment din care desigur, acceptarea nu mai poate fi revocata.

n mod logic, cum contractul se formeaza numai prin simplul consimtamnt, s-ar putea spune ca el se ncheie din momentul n care s-au ntlnit cele doua vointe exprimate prin oferta si acceptare. mpotriva acestei solutii s-ar putea obiecta nsa ca o