Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
eseaza ordinea publica si bunele moravuri, nu este admisibila o actiune n justitie, pentru restituirea prestatiei, daca prin actul juridic ncheiat s-a urmarit un scop imoral.
Putem formula regula ca ori de cte ori reclamantul invoca propria sa turpitudine pentru obtinerea restituirii prestatiei, actiunea n repetitiune va trebui sa fie respinsa. Asa, de pilda, actiunea reclamantului avnd ca obiect restituirea unui mprumut, acordat pentru mentinerea unor raporturi extraconjugale, va trebui sa fie respinsa ca inadmisibila, deoarece s-a ncalcat principiul nemo auditur propriam turpitudinem alegans. Evident ca n speta, respectiv n contractul de mprumut cauza este imorala, de aceea actul juridic trebuie declarat nul absolut, iar actiunea n repetitiune a prestatiei executate de reclamant, care invoca propria sa turpitudine, trebuie respinsa ca inadmisibila. Exceptia se aplica pe ratiuni de moralitate, care trebuie sa existe ntr-un stat de drept.
Principiul anularii actelor juridice subsecvente ca o consecinta
a nulitatii actului initial
Ca o consecinta a aplicarii principiului relativitatii efectelor actului juridic, acesta nu produce efecte dect ntre partile de la care emana, iar nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai n privinta, partilor care au ncheiat actul.
Nendoios ca efectele nulitatii se pot rasfrnge si asupra tertilor, n masura n care acestea au dobndit dreptul de la partea vinovata de pronuntarea nulitatii ori partile vinovate de constatarea nulitatii.
Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are nsusi, este firesc ca, odata cu suprimarea dreptului dobndit prin actul juridic de catre una din parti, sa fie nimicit si dreptul subdobnditorului.
ntr-adevar, din moment ce nulitatea desfiinteaza dreptul dobnditorului cu att mai mult trebuie suprimat si dreptul tertului pe care l-a dobndit prin actul declarat nul sau anulat. n acest caz, nulitatea opereaza ca o rezolutiune.
Principiul anularii actelor subsecvente, priveste efectele nulitatii fata de terti si el poate fi conturat ca o regula juridica potrivit careia nulitatea actului initial sau primar atrage dupa sine si anularea actului subsecvent, daca se refera la acelasi drept.
De cele mai multe ori, principiul anularii actului subsecvent are n vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate, sau a altui drept real, cnd nulitatea actului pe lnga mprejurarea ca a creat ntre parti obligatii reciproce de restituire a prestatiilor efectuate, are consecinte asupra tertilor caci drepturile consimtite de dobnditor n favoarea acestora (tertilor) vor fi anulate odata cu dreptul dobnditorului.
Aplicarea cu strictete a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius accipientus ar fi de natura sa pericliteze circuitul civil, sa creeze situatii inechitabile n viata juridica si sa anihileze incidenta altor principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoaste anumite derogari.
Exceptiile de la acest principiu privesc situatiile juridice n care desi actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al tertului subdobnditor se mentine. Avem n vedere urmatoarele cazuri:
a) Subdobnditorul de buna-credinta pastreaza bunul imobil dobndit cu titlu oneros de la transmitatorul al carui titlu de proprietate declarat nul sau anulat.
Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmitatorului cu titlu oneros al unui bun nu este de natura sa atraga caducitatea actului n ce priveste pe tertul achizitor, n cazul ca acesta este de buna-credinta, solutia care se prezuma justificndu-se pe consideratie de achitarea si utilitate sociala. Numai n cazul n care tertul achizitor, cu titlu oneros, a cunoscut sau, cu diligente minime, putea sa cunoasca nevalabilitatea titlului de proprietate al nstrainatorului, deci a fost de rea-credinta ceea ce trebuie dovedit opereaza regula de drept potrivit careia nevalabilitatea titlului de proprietate al vnzatorului atrage si nulitatea titlului subdobnditorului.
b) Tertul dobnditor care cu buna-credinta, dobndeste bunul mobil de la un detentor precar, caruia adevaratul proprietar i l-a ncredintat de buna-voie, pastreaza bunul deoarece simpla aceasta posesie valoreaza titlu de proprietate.
Exemplu Proprietarul bunului mobil s-a desistat de buna-voie de bun, ncredintndu-l n depozit unei alte persoane, care capata n acest mod calitatea nu de posesor, ci de detentor precar. Acest detentor, ncalcndu-si obligatia de restituire, care i revenea, nstraineaza bunul unui tert dobnditor, care este de buna-credinta, deoarece este convins ca a ncheiat actul de vnzare-cumparare cu adevaratul proprietar. n acest caz, legiuitorul a avut de apreciat ntre interesele proprietarului, care de buna-voie a ncredintat bunul sau unui detentor precar si cele ale tertului dobnditor de buna-credinta, care s-a ncrezut n aparenta de proprietar a detentorului precar si a dat preferinta tertului de buna-credinta, sacrificnd pe adevaratul proprietar, care n-a fost suficient de diligent cnd si-a ncredintat bunul detentorului precar.
Definirea cauzelor de ineficacitate a actelor juridice
Nulitatea asa cum am vazut, este sanctiunea civila care consta n lipsirea de efecte a unui act juridic, adica desfiintarea lui retroactiva, deoarece a fost ncheiat cu ncalcarea normelor referitoare la conditiile sale de validitate.
Nulitatea are cteva trasaturi caracteristice:
- Actul juridic este nevalabil, deoarece a fost оncheiat cu nerespectarea legii;
- Cauzele nulitatii sunt anterioare sau contemporane datei ncheierii actului;
- Sanctiunea nulitatii se aplica oricarui act juridic, ncheiat cu ncalcarea legii;
- Efectele nulitatii sunt retroactive.
Rezolutiunea este sanctiunea civila care consta n desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea din culpa a obligatiilor de catre una din parti.
Trasaturile caracteristice ale rezolutiunii sunt:
- Poate fi aplicata numai contractelor sinalagmatice;
- Priveste un contract ncheiat valabil;
- Cauza rezolutiunii consta n neexecutarea culpabila a contractului, deci este ulterioara datei ncheierii lui;
- Efectele rezolutiunii sunt retroactive.
Rezilierea este sanctiunea civila care consta n desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, pentru neexecutare din culpa a obligatiilor de catre una din parti.
Trasaturile caracteristice ale rezilierii sunt:
- Poate fi aplicata contractelor sinalagmatice;
- Priveste un contract оncheiat valabil;
- Cauza rezilierii consta n neexecutarea culpabila a contractului, deci este ulterioara datei ncheierii lui;
- Efectele rezilierii se produc numai pentru viitor.
Revocarea este sanctiunea civila care consta n abolirea efectelor actului juridic, fie datorita ingratitudinii gratificatului, fie neexecutarii din culpa a sarcinii donatiei sau legatului.
Trasaturile caracteristice ale revocarii sunt:
- Presupune un act valabil оncheiat;
- Se ntemeiaza pe cauza posterioare ncheierii actului;
- Se aplica de regula liberalitatilor;
Revocarea poate fi conceputa si ca un caz de ineficacitate a actului juridic unilateral, prin vointa unilaterala a autorului sau. Ne referim la revocarea legatelor si a celorlalte dispozitiuni testamentare.
Caducitatea este o cauza de ineficacitate a actului juridic, care consta n lipsirea acestuia de toate efectele, datorita intervenirii unor cauze posterioare ncheierii lui si independent de vointa autorului actului.
Asa, de exemplu, dintre cauzele de caducitate a legatelor mentionam: predecesul legatarului fata de testator; renuntarea legatarului la legat; pierderea totala a bunului ce constituie obiectul legatului; epuizarea cotitatii disponibile prin efectul donatiilor.
Trasaturile caracteristice ale caducitatii sunt:
- Priveste un act juridic valabil ncheiat;
- Este un mod de desfiintare retroactiva a actului;
- Se ntemeiaza pe o cauza posterioara ncheierii actului juridic si straina de autorul lui.
Inopozabilitatea este o cauza de ineficienta a actului juridic (care si produce efectele ntre parti), datorita nerealizarii formalitatilor de publicitate, ulterioare ncheierii actului juridic.
Inopozabilitatea poate fi conceputa si ca o cauza de ineficacitate a actului juridic, datorita depasirii puterii de a