Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
INTRODUCERE
Nasterea unui raport juridic civil concret presupune existenta unei norme juridice civile ca premisa necesara si obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum si producerea unui fapt juridic de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridica civila leaga producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte juridice.
Se poate concluziona ca prin izvor al raportului juridic civil concret se ntelege o mprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Definitia actului juridic civil
Prin act juridic civil se ntelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Din aceasta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente caracteristice:
- Actul juridic este nainte de toate, o manifestare de vointa a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;
- Manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.
n literatura de specialitate, practica judiciara si chiar n legislatia civila termenul de act juridic este folosit n doua sensuri. ntr-un prim sens actul juridic desemneaza nsasi manifestarea de vointa n scopul de a produce efecte juridice, adica nsasi operatia juridica ce se ncheie (negotium). n cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza nscrisul constatator al operatiunii juridice (innstrumentum) facute de parti n vederea pronuntarii unui mijloc de proba ntr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricaror confuzii cu privire la cele doua acceptiuni este indicat ca termenul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea operatiei juridice (negotium), iar pentru desemnarea nscrisului constatator ale acestei operatii juridice (instrumentum) sa fie utilizat termenul de nscris.
Clasificarea actelor juridice civile
Conceptia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare si abstractizare a trasaturilor comune tuturor actelor juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil.
Datorita regimului juridic diferit pe care l au diferite categorii de acte juridice civile, att n literatura de specialitate, ct si n practica judecatoreasca s-a considerat necesar si util sa se faca clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificarilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numarul partilor ntre care se ncheie actul, continutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.
n continuare vor fi nfatisate principalele categorii de acte juridice civile:
- Acte juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale.
Aceasta clasificare are la baza criteriul numarului partilor participante la actul juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestarii de vointa a unei singure parti.
Actul juridic bilateral reprezinta vointa concordanta a doua parti, iar cel multilateral este rezultatul acordului de vointa a trei sau mai multe parti.
Actul juridic unilateral fiind rezultatul vointei unei singure parti sunt mai rare. Intra n aceasta categorie testamentul, promisiunea publica de recompensa, acceptarea unei mosteniri, renuntarea la mostenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale si multilaterale se mai numesc conventii sau contracte, termeni echivalenti si folositi unul pentru altul n limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de vnzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de donatie, contractul de mprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de societate civila.
Clasificarea actelor juridice n unilaterale si bilaterale nu trebuie confundata cu clasificarea contractelor n unilaterale si bilaterale. Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul vointei a doua parti, da nastere la obligatii numai pentru una din parti, cum este spre exemplu contractul de donatie, mprumut de folosinta, pe cnd contractul bilateral sau sinalagmatice dau nastere la obligatii pentru ambele parti, precum ar fi, contractul de vnzare-cumparare, contractul de schimb etc.
Rezulta, asadar, ca n timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, n schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestarii unilaterale de vointa.
Clasificarea actelor juridice n unilaterale, bilaterale si multilaterale prezinta importanta sub aspectul aprecierii valabilitatii lor din punct de vedere al vointelor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea vointei unei singure parti, n timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale si multilaterale trebuie sa existe doua sau mai multe vointe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimtamnt este diferit, n functie de cele doua categorii de acte. ntr-adevar eroarea ca viciu de consimtamnt se poate ntlni att la actele unilaterale, ct si la cele bilaterale si multilaterale, pe cnd dolul si violenta se ntlnesc de regula, numai la actele bilaterale si multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit si acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificari sta scopul urmarit de parti la ncheierea actului juridic civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura uneia din parti un folos patrimonial ca aceasta din urma sa fie obligata, la rndul ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, donatia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La rndul lor actele cu titlu gratuit se mpart n libertati si acte dezinteresate. Libertatile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoana si micsoreaza propriul sau patrimoniu, fara a primi n schimb un echivalent cum este, de pilda, donatia. Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoana face alteia un serviciu, fara a micsora propriul sau patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, mprumutul fara dobnda, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoana procura alteia un folos patrimonial n schimbul unui echivalent, fiecare din parti urmarind un avantaj economic. n legatura cu definitia contractului oneros, n art cccc se arata: “contractul oneros este acela n care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj”. Sunt contracte cu titlu oneros, contractul de vnzare-cumparare, contractul de antrepriza, contractul de locatiune etc.
mpartirea actelor juridice n gratuite si oneroase prezint interes juridic din mai multe puncte de vedere. Astfel, att sub aspectul capacitatii de a ncheia actele cu titlu gratuit ct si al exigentelor de forma ale acelorasi acte, legea prevede conditii mult mai severe, n raport cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros prin lege, sunt stabilite conditii mult mai severe sub aspectul raspunderii partilor, iar obligatiile partilor sunt mai amanuntit si mai exigent reglementate, fata de actele cu titlu gratuit.
3. n functie de momentul n care urmeaza sa-si produca efectele, actele juridice se mpart n acte ntre vii si acte pentru cauza de moarte. Actele care se оncheie pentru a-si produce efectele n timpul vietii celor de la care emana se numesc acte ntre vii (inter vivos). Ele sunt marea majoritate a actelor juridice. Dimpotriva, actele care se ncheie pentru a-si produce efectele numai dupa moarte, se numesc acte pentru cauza de moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru cauza de moarte este testamentul prin care testatorul dispune de bunurile ce le va lasa la deces. Testamentul este numit si act de ultima vointa, fiindca pna la moarte, poate fi oricnd modificat ori revocat.
Clasificarea actelor juridice ntre vii si pentru cauza de moarte prezinta interes din punct de vedere juridic, sub aspectul formei n care se ncheie. Astfel, actele pentru cauza de moarte sunt acte solemne, n timp ce actele ntre vii sunt solemne numai ca exceptie. De asemenea, actele pentru cauza de moarte sunt supuse unor reglementari mai restrictive n ceea ce priveste capacitatea de a dispune si uneori, chiar si cu privire la capacitatea de a primi.
4. Acte constitutive, translative si declarative
La baza acestei clasificari se afla criteriul efectului produs de actul juridic.
Actul contitutiv este acel act juridic care da nastere la un drept subiectiv civi