Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
ulitatii sunt crmuite de trei principii importante:
- Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic;
- Principiul restabilirii situatiei anterioare ncheierii actului juridic;
- Principiul anularii actelor juridice subsecvente, ca o consecinta a anularii actului juridic;
Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actelor juridice
Aplicarea sanctiunii nulitatii actului juridic atrage dupa sine desfiintarea retroactiva a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va mai produce efecte pentru viitor, iar efectele produse n trecut se desfiinteaza retroactiv.
Retroactivitatea conduce la desfiintarea efectelor actului juridic, care s-au produs n trecut (ntre data ncheierii actului si data anularii sau constatarii nulitatii lui) si la ncetarea producerii lor n viitor, dupa pronuntarea hotarrii judecatoresti prin care actul juridic a fost anulat sau care a constatat nulitatea absoluta a acestuia. n realitate, n baza retroactivitatii efectelor nulitatii, partile se vad n situatia anterioara ncheierii actului juridic, deoarece numai astfel concordanta dintre lege si actul respectiv poate fi armonizata.
Prin urmare, n baza principiului retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic, efectele actului contrare legii sunt retroactiv desfiintate, iar partile urmeaza sa fie repuse n situatia anterioara ncheierii actului.
Оn ipoteza n care actul juridic nu a fost executat, pronuntarea anularii ori constatarea nulitatii actului conduce la ineficacitatea lui, partile fiind considerate ca n-au avut niciodata dreptul sau obligatii reciproce. Drept urmare, nici una dintre parti nu mai poate cere executarea actului.
n ipoteza n care actul juridic a fost executat n totalitate sau n parte, odata cu declararea nulitatii sau anularea acestuia se desfiinteaza retroactiv efectele lui, iar partile sunt obligate sa-si restituie reciproc prestatiile executate.
Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se ntemeiaza pe un alt principiu fundamental al dreptului si anume pe principiul suprematiei legii, pentru ca nu este ngaduit ca n viata noastra juridica sa existe acte juridice ale caror efecte sunt contrare legii, de aceea se impune nlaturarea lor si restabilirea ordinii de drept ncalcate.
De la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii exista cteva exceptii dictate fie de caracterul ireversibil al prescriptiilor executate, fie de ratiuni de politica juridica.
Exceptiile vizeaza cazurile n care efectele nulitatii actului juridic se produc numai pentru viitor, nu si pentru trecut, ceea ce nseamna ca efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt mentinute pe trecut (pe perioada dintre data declararii nulitatii sau anularii actului juridic si data ncheierii lui).
Exceptiile invocate de doctrina de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic sunt:
1. Mentinerea efectelor produse n trecut de contractele cu executare succesiva (de exemplu, contractul de nchiriere, contractul de vnzare-cumparare cu o clauza de ntretinere), datorita ireversibilitatii prestatiilor executate succesiv. n toate aceste contracte, care dau nastere la prestatii succesive sau continue, de durata n timp, din moment ce prestatiile s-au efectuat, ele nu mai pot fi nlaturate pe trecut. Astfel, un contract de nchiriere n executarea caruia locatorul a asigurat folosinta locuintei, iar locatarul a platit chiria, nu poate fi desfiintat si pentru trecut, deoarece obligatia de a pune la dispozitia locuinta s-a consumat ireversibil, iar restituirea chiriei platite nu se justifica, deoarece ar conduce la mbogatirea locatarului fara just temei.
2. Recunoasterea efectelor actului juridic ncheiat cu ncalcarea unor conditii de validitate, deoarece legea nu stabileste constatarea nulitatii actului (cu consecinta desfiintarii ex tunc), ci desfacerea lui pe viitor. Este cazul nerespectarii conditiilor de validitate a adoptiei unui minor (art … CF ) privitoare la luarea consimtamntului parintilor celui adoptat, nerespectare care este sanctionata de lege ( art cf ) nu cu nulitate absoluta, ci cu desfacerea adoptiei (deci cu pastrarea efectelor pe trecut) dar si aceasta conditionat, “daca este n interesul copilului ca el sa se ntoarca la acestea”.
Prin urmarea actul juridic al adoptiei nu se desfiinteaza ci numai se desface. Evident ca legiuitorul a avut n vedere ratiuni de ocrotire a minorului, de aceea s-a abatut de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic.
3. Mentinerea efectelor casatoriei chiar daca a fost declarata nula, n privinta copiilor rezultati din acea casatorie (exemplu declararea nulitatii casatoriei nu are nici o urmare n privinta copiilor, care si pastreaza situatia de copii din casatorie)
Aceasta dispozitie a fost prevazuta tot din necesitatea ocrotirii copiilor si nlaturarii raporturilor de familie.
Principiul restabilirii situatiei anterioare ncheierii actului juridic
(restitutio in integrum)
Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul principiului retroactiv efectelor nulitatii actului juridic, deoarece desfiintarea retroactiva a efectelor actului, contrare legii, trebuie sa duca la restituirea reciproca si integrala a prestatiilor executate de parti de la ncheierea actului si pna la declararea nulitatii sau anularea lui.
Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situatiei anterioare este ntr-o relatie de dependenta fata de principiul retroactiv efectelor nulitatii actului juridic.
Adagiul restitutio in integrum nseamna restituirea tuturor prestatiilor executate n baza unui contract declarat nul sau anulat.
Principiul restabilirii situatiei anterioare se refera la efectele nulitatii actului juridic ntre partile acestui act si nu fata de terti.
Pentru ca sa opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic si restituirea prestatiilor, ntre parti, pe plan procesual, reclamantul va trebui sa intenteze o actiune cu doua capete de cerere: o actiune n constatarea nulitatii sau anularii actului juridic si o actiune n restituirea prestatiilor executate anterior nulitatii. Evident ca nu exista nici un impediment procesual ca, dupa ce reclamantul obtine nulitatea sau anularea actului juridic, sa se ndrepte cu alta actiune principala pentru a obtine restituirea prestatiilor executate, situatie n care prtul, daca si-a executat si el obligatia, are interesul sa promoveze actiune reconventionala pentru restituirea prestatiei efectuate de el sau sa introduca o actiune principala separat.
De la principiul restitutio in integrum exista cteva exceptii, stabilite de lege n virtutea unor ratiuni de ordin juridic, social sau moral, care privesc anumite cazuri n care prestatiile executate n termenul actului desfiintat retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.
Asemenea exceptii relevate de literatura juridica si de jurisprudenta sunt:
Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este tinut sa restituie, potrivit art … dect n masura mbogatirii sale. Acest text de lege dispune: “Cnd minorii, interzisii sau femeile maritate sunt admisi n aceasta calitate, a exercita actiune n restituire n contra angajamentelor lor, ei nu ntorc ceea ce au primit, n urmarea acestor angajamente, n timp minoritatii, interdictiei sau maritajului, dect daca se probeaza ca au profitat de aceea ce li s-a dat”
Dobnditorul de buna-credinta al unui bun printr-un act lovit de nulitate, este exonerat de obligatia de a restitui, odata cu bunul si fructele percepute. Este regula statornicita de art .. care prevede: “Posesorul nu cstiga proprietatea fructelor dect cnd poseda cu buna-credinta; la cazul contrariu, el este dator a napoia productele, mpreuna cu lucrul proprietarului care-l revendica” dispozitiile acestui text se justifica pe ratiuni de politica juridica, izvorte din necesitatea de a proteja buna-credinta, att de necesara n operatiunile juridice.
Mostenitorul care n mod voluntar si n cunostinta de cauza a executat un legat nul pentru vicii de forma, nu mai poate pretinde restituirea prestatiilor, deoarece nu mai suntem n prezenta unei plati nedatorate, supusa repetitiunii, ci n prezenta unei obligatii morale care este valabila juridic.
Una din partile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere restituirea prestatiei efectuate daca invoca propria sa turpitudine (imoralitate).
Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nimanui nu-i este ngaduit sa se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obtine n justitie ocrotirea unui drept).
Potrivit legislatiei unui stat de drept, n care trebuie respectate nu numai normele imperative, dar si legile care inter