Noţiunea şi clasificarea actelor juridice civile латынь
Статья - Разное
Другие статьи по предмету Разное
are sunt straini de actul juridic, vor putea invoca nulitatea absoluta a acestuia numai n masura n care actul juridic le este opozabil, deoarece numai atunci se bucura de un interes ocrotit de lege.
Regimul juridic al nulitatii relative
Regulile care crmuiesc regimul juridic la nulitatii relative sunt:
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana ocrotita de dispozitia legala ce reglementeaza nulitatea.
De pilda, nulitatea relativa pentru viciu de consimtamnt nu poate fi invocata dect de partea al carui consimtamnt a fost viciat la ncheierea actului juridic, deoarece numai n vederea ocrotirii acestuia legiuitorul a statuat posibilitatea anularii actului. Desigur ca numai partea respectiva poate aprecia, n ce masura consimtamntul i-a fost viciat, si n ce masura i-au fost vatamate interesele. Cealalta parte nu poate invoca nulitatea relativa a actului juridic respectiv.
Sunt situatii cnd fiecare dintre partile contractante va putea invoca nulitatea relativa. De exemplu, daca un contract a fost ncheiat ntre doi minori, fiecare dintre acestia va fi n drept sa invoce nulitatea relativa a contractului.
Mai trebuie mentionat situatia n care fiecare parte contractanta poate invoca nulitatea relativa a contractului, dar pentru temeiuri juridice diferite. Asa de pilda, o parte poate invoca nulitatea pentru lipsa capacitatii de exercitiu la ncheierea contractului, iar cealalta pentru un viciu de consimtamnt (eroarea de exemplu).
Tot astfel, aceasta nulitate poate fi invocata si de procuror, n masura n care actiunea n anulare nu are un caracter stric personal.
Actiunea n nulitate relativa este supusa prescriptiei extinctive. Termenul de prescriptie este de trei ani si el ncepe sa curga dupa distinctiile art. 79 C. civ. Potrivit textului acestui articol “ Prescriptia ncepe sa curga din ziua n care s-a nascut dreptul la actiune; dreptul la actiune se naste din ziua cnd persoana a aflat sau trebuia sa afle, ca i-a fost ncalcat un drept”. n caz de viclenie ori eroare sau n celelalte cazuri de anulare, prescriptia ncepe sa curga de la data cnd cel ndreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-i ncuviinteze actele, a cunoscut cauza anularii, nsa cel mai trziu de la mplinirea a 18 luni de la data ncheierii actului”
De observat ca termenul de prescriptie susmentionat se aplica numai la actiunile avnd un obiect patrimonial. Referitor la actiunile nepatrimoniale, ele sunt n principiu imprescriptibile.
Dupa mplinirea termenului de prescriptie, dreptul la actiune n anulare actului juridic se stinge, dar nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de exceptie, oricnd, ntruct numai dreptul la actiune se stinge.
Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare.
Confirmarea nu este altceva dect un act juridic unilateral prin care o persoana renunta la dreptul sau de a invoca nulitatea relativa a unui act juridic.
Confirmarea poate fi facuta n doua moduri: expres si tacit
Confirmarea expresa se face printr-un nscris (numit act confirmativ), care trebuie sa ndeplineasca o suma de conditii. Cele mai importante conditii privesc pe autorul confirmarii actului anulabil, care nu este dect persoana ce putea invoca nulitatea relativa. Aceasta persoana trebuie sa fie capabila, iar consimtamntul ei sa nu fie alterat de vreun viciu. De aici concluzia ca confirmarea actului anulabil nu poate fi facuta dect dupa ncetarea incapacitatii sau dupa ncetarea sau descoperirea viciului de consimtamnt, iar autorul confirmarii trebuie sa fie constient de viciul actului juridic pe care-l confirma.
Actul de confirmare expresa trebuie sa ndeplineasca si el conditiile de valabilitate si anume: sa cuprinda elementele esentiale ale actului juridic (obiect cauza, natura obligatiei), cauza nulitatii si intentia de a renunta la actiunea n anulare.
Confirmarea tacita rezulta din executarea actului anulabil.
Principalul efect el anularii este acela ca anulabilitatea actului juridic dispare retroactiv aceasta nsemnnd ca, dupa confirmare, partea nu mai poate invoca nulitatea relativa a actului juridic, nici pe cale de actiune, nici pe cale de exceptie.
Constatarea nulitatii absolute si pronuntarea nulitatii relative.
Desfiintarea efectelor actului juridic lovit de nulitate absoluta sau de nulitate relativa trebuie sa fie opera instantei judecatoresti. Este de notat ca rolul instantei judecatoresti nu este acelasi n cazul celor doua nulitati (absoluta si relativa).
Nulitatea absoluta opereaza prin puterea legii, chiar din momentul ncheierii actului juridic. ntruct actul juridic nu a luat fiinta n mod legal, daca partile ajung la ntelegere cu privire la recunoasterea nulitatii actului juridic, nu este necesar sa se recurga la sesizarea instantei judecatoresti pentru a constata nulitatea absoluta. Fata de mprejurarea ca a devenit o practica constanta recurgerea la autoritatile justitiei pentru constatarea nulitatii absolute, conchidem ca acordul partilor referitor la recunoasterea nulitatii absolute este, de regula, irealizabila.
Prin urmare nulitatea absoluta este constatata de instanta de judecatoreasca, care face o aplicare necesara a legii, nu o apreciere proprie. Actiunea n constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila.
n contrast cu nulitatea absoluta, nulitatea relativa nu opereaza prin puterea legii, ntruct actul juridic anulabil a luat fiinta si el necesita a fi desfiintat de catre instanta judecatoreasca.
Prin urmare, nulitatea relativa este supusa aprecierii instantei judecatoresti, care o pronunta, si ea opereaza deci prin puterea hotarrii judecatoresti.
Este necesar a nvedera ca si partile au posibilitatea sa desfiinteze actul juridic anulabil, dar daca nu se nteleg, partea ndreptatita trebuie sa intenteze actiune n justitie. Cum aceasta actiune este prescriptibila n termenul general de prescriptie (trei ani), n cazul n care partea a pierdut acest termen, actul juridic nu mai poate fi desfiintat si el ramne valabil, chiar daca anterior fusese susceptibil de anulare.
n literatura juridica s-a precizat ca actiunea n nulitate este o actiune autonoma, care are drept scop sa restabileasca ordinea de drept ncalcata. Chiar daca actul juridic ncheiat cu ncalcarea legii a produs unele consecinte patrimoniale, scopul principal al actiunii n nulitate este nlaturarea efectelor actului juridic nul si abia apoi repararea daunelor patrimoniale. Iata de ce se afirma ca actiunea n nulitate este o actiune autonoma, care urmareste sa asigure preemtiunea ordinii de drept.
Efectele nulitatii actului juridic
Notiune si reglementare
Efectul nulitatii rezida n desfiintarea actului juridic din momentul ncheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept ncalcate.
Actul juridic nul poate produce efecte n viitor, iar efectele produse n trecut se desfiinteaza retroactiv. Asadar nulitatea opereaza nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut. Retroactivitatea este consecinta fireasca a nulitatii actului juridic.
Trebuie retinut ca efectele nulitatii sunt aceleasi lipsa de eficacitate a actului juridic indiferent ca ne gasim n prezenta nulitatii absolute sau a nulitatii relative.
ntruct nulitatea opereaza retroactiv, efectele acesteia vor depinde si de alti factori, care au survenit dupa ncheierea actului juridic, cum ar fi: executarea sau neexecutarea actului juridic, transmiterea drepturilor de catre dobnditor unor terte persoane subdobnditoare.
Principiile efectelor nulitatii actului juridic
Efectele nulitatii sunt crmuite de