Noţiunea şi clasificarea actelor juridice civile латынь
Статья - Разное
Другие статьи по предмету Разное
acceptarea sa a ajuns la cunostinta ofertantului. Partile s-ar afla astfel ntr-un cerc vicios, care ar face imposibila contractarea prin corespondenta, sau din care nu ar putea iesi dect recurgnd la prezumtii (cum ar fi, de pilda, aceea ca faptul ajungerii acceptarii la ofertant face sa se prezume ca acesta a luat cunostinta de acceptare).
Referitor la toate aceste aspecte pe care poate sa le prezinte problema determinarii momentului n care se considera ncheiat contractul, n doctrina se ntlnesc mai multe solutii care ar putea fi grupate astfel:
Sistemul misiunii sau al declaratiunii. n virtutea acestui sistem se considera ca un contract se formeaza chiar din momentul acceptarii ofertei, deoarece acceptarea acesteia constituie singura conditie necesara pentru nasterea contractului.
n acest sistem nsa, determinarea momentului ncheierii contractului ar depinde numai de vointa acceptantului ofertei, care, desi a semnat nscrisul cuprinznd acceptarea, ar putea sa-l trimita mult mai trziu, ori sa nu-l trimita deloc. De aceea, s-a propus ca acest sistem sa fie completat, asa nct momentul formarii contractului sa fie considerat numai cel n care acceptantul a expediat acceptarea sa (de pilda, trimis scrisoarea la posta, a expediat telegrama). Astfel amendat, sistemul propus se numeste sistemul expedierii acceptarii. mpotriva lui s-a ridicat nsa obiectia ca, n cadrul acestui sistem, acceptantul este mpiedicat sa revoce acceptarea expediata, chiar daca aceasta nu a ajuns la cunostinta ofertantului.
Sistemul receptiunii. Potrivit acestui sistem, acceptarea este considerata irevocabila numai din momentul n care a ajuns la cunostinta ofertantului, drept urmare, numai la acel moment contractul se considera ncheiat.
Dar si cu privire la ajungerea acceptarii la cunostinta ofertantului se pot lua n considerare doua momente diferite, fie acela n care ofertantul i-a, efectiv, cunostinta de acceptarea ofertei sale, fie acela n care acceptarea ajunge la ofertant chiar daca (sau chiar cnd) acesta nu a luat cunostinta despre acest lucru.
Sistemul informatiunii. Potrivit acestui sistem, contractul se ncheie n momentul n care ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptare. Acest sistem prezinta nsa inconvinientul ca ncheierea contractului se afla la discretia ofertantului care, desi a primit nscrisul cuprinznd acceptarea, nu ia cunostinta de ea; pe lnga aceasta, uneori este greu sa se stabileasca momentul exact n care ofertantul a cunoscut continutul nscrisului respectiv.
Din aceasta cauza, sistemul a fost amendat n sensul ca, n virtutea lui contractul se considera ncheiat din momentul n care acceptarea a ajuns la ofertant; din acest fapt se prezinta pna la dovada contrara, ca ofertantul a luat cunostinta efectiv de acceptare. Proba contrara pe care ar putea s-o aduca ofertantul consta n a dovedi ca, fara nici o culpa din partea lui, nu a luat cunostinta de acceptare. n mod practic, aceasta prezumtie duce la solutia ca un contract este socotit ncheiat din momentul primirii acceptarii, adica potrivit sistemului receptiunii.
La baza oricarei solutii a acestei probleme se afla intentia partilor, certa ori prezumata. De aceea n lipsa unei stipulatii exprese, momentul ncheierii contractului urmeaza sa fie determinat prin interpretarea vointei partilor. Astfel, sunt situatii n care contractul se ncheie fara nici o ndoiala, din chiar momentul acceptarii ofertei. Ca exemplu, n acest sens se poate cita cazul n care ofertantul emite “comanda” de a i se livra un produs (fapt din care se prezuma ca el a primit acceptarea ofertei) si n general, de cte ori oferta poate fi acceptata tacit. n asemenea situatii, contractul este format din momentul cnd a nceput executarea lui si deci, dupa acest moment, ofertantul, chiar daca nu i s-a adus la cunostinta acceptarea, nu-si poate retrage oferta.
n alte cazuri, dimpotriva, contractul nu poate fi socotit ca fiind ncheiat din momentul n care ofertantul a luat cunostinta de acceptare; de pilda, atunci cnd oferta a fost facuta cu indicarea unui termen, n care urmeaza sa parvina raspunsul, precum si n cazul n care oferta a fost facuta, n acelasi timp mai multor persoane si cnd contractul se considera ncheiat din momentul sosirii primei acceptari.
n cazul n care acceptarea ajunge la ofertant dupa expirarea termenului expres sau tacit, prevazut pentru acceptare, ea este totusi eficienta si deci contractul se ncheie, dar numai cu conditia ca ofertantul sa ncunostinteze pe acceptant ca, desi tardiva, acceptarea sa este luata n consideratie. Aceasta ncunostintare este ceruta chiar si n cazul n care tardivitatea ajungerii la ofertant nu-i poate fi imputata acceptantului.
n cazul contractelor solemne, momentul ncheierii lor este data cnd, pe lnga acordul partilor, au fost ndeplinite si conditiile de forma cerute, deoarece n lipsa acestora contractul este nul.
n contractele unilaterale, propunerea este obligatorie de ndata ce ajunge la cunostinta partii careia este facuta. Contractele reale se considera ncheiate n momentul predarii lucrului respectiv ca urmare a acordului partilor. Pna la acest moment, acordul partilor constituie numai o promisiune de contractare.
Interesul practic al determinarii momentului ncheierii contractului.
Cu privire la momentul ncheierii contractului se pot nvedera urmatoarele:
- n raport cu acest moment se va aprecia, daca revocarea ofertei ori a acceptarii a fost sau nu tardiva;
- Moartea sau incapacitatea ofertantului ori a acceptantului ntmplate dupa ncheierea contractului, nu mai produc nici un efet; daca s-au produs mai nainte, oricare dintre aceste fapte, mpiedica formarea contractului;
- Existenta viciilor de consimtamnt se apreciaza la momentul ncheierii contractului;
- Conflictul legilor n timp se rezolva n raport cu data ncheierii contractului. Contractul este crmuit de legea n vigoare la momentul ncheierii lui;
- Momentul ncheierii contractului constituie punctul de plecare al tuturor efectelor acestuia, daca legea sau partile nu fixeaza alt termen. Astfel, n contractele translative de drepturi reale, cum este vnzarea, transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii opereaza din momentul ncheierii contractului si tot din acel moment riscurile pieirii fortuite a lucrului sunt n sarcina dobnditorului. Drept urmare, daca un lucru a fost transmis mai multor persoane, fara ca preferinta ntre aceste persoane sa rezulte din ndeplinirea formelor unui sistem de publicitate sau din luarea n posesie a lucrului, va fi preferat cel care a ncheiat primul contractul;
- Momentul ncheierii contractului constituie punctul de plecare a diferitelor termene, precum acela privind prescriptia extinctiva;
- n cazul unei oferte facute mai multor persoane si care a fost acceptata succesiv de mai multi destinatari, numai primul contract va fi considerat valabil ncheiat;
- Momentul ncheierii contractului determina si locul, forma acestuia, cu toate consecintele ce decurg din aceasta cum ar fi de pilda, determinarea instantei competente teritorial, sa solutioneze eventualele litigii nascute n legatura cu contractul respectiv.
Promisiunea de contract
Caracterizare.
ncheierea unui contract poate fi precedata de un acord prealabil ntre parti prin care acestea se obliga sa ncheie, n viitor, contractul respectiv. Obiectul acordului prealabil l formeaza deci numai ncheierea ulterioara a contractului.
Beneficiarul acestei promisiuni are drept de a cere ncheierea contractului nauntrul unui anumit termen, iar promitentul este tinut la o obligatie de a face (adica de a ncheia contractul, la cererea celeilalte parti).
Pentru ca promisiunea de contract sa fie valabila, trebuie sa ndeplineasca, n momentul ncheierii ei, toate conditiile generale de validitate ale unui contract si sa cuprinda toate elementele esentiale ale viitorului contract, asa nct, prin simpla exercitare a dreptului sau, de catre beneficiar, contractul propriu-zis sa fie ncheiat.
n momentul ncheierii promisiunii de contract, promitentul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a se obliga prin contract a carei ncheiere ulterioara o trimite.
Beneficiarul promisiunii trebuie sa fie capabil n momentul realizarii promisiunii, deoarece numai atunci el se obliga.
Caracterul licit al cauzei si al obiectului trebuie, de asemenea, apreciat la momentul realizarii promisiunii.
Promisiunea de contract da nastere numai la un drept de creanta, chiar daca prin contractul, n vederea caruia s-a facut promisiunea, s-ar constitui ori