Noţiunea şi clasificarea actelor juridice civile латынь
Статья - Разное
Другие статьи по предмету Разное
s-ar transmite un drept real; constituirea ori transmiterea unui drept real nu se poate realiza dect n momentul perfectarii contractului propriu-zis prin realizarea promisiunii. Pna atunci nu exista dect un drept de creanta.
Utilizarea practica a promisiunii de vnzare se nvedereaza prin interesul pe care l-ar avea partile la un moment dat, de a nu ncheia, de ndata contractul (de pilda fiindca nu au autorizatiile necesare), ci de a-si rezerva aceasta posibilitate pentru mai trziu.
Uneori promisiunea de contract are un caracter sinalagmatic sau bilateral, n sensul ca ambele parti se obliga de a ncheia n viitor, un contract (de pilda, ncheierea unui contract pentru vnzarea unui mobil, care nu se poate face dect cu autorizatia prealabila a autoritatii respective si ntocmirea unui act autentic). Acordul partilor de a vinde (si respectiv de a cumpara) un asemenea imobil, acord constatat printr-un nscris sub semnatura privata, are valoarea unei promisiuni bilaterale de vnzare. Iar daca totusi contractul de vnzare nu se va ncheia, din vina uneia dintre parti (care ar refuza sa ceara autorizatia, ori sa se nfatiseze, la ntocmirea actului notarial) cealalta parte poate cere poate cere despagubirea pentru prejudiciul cauzat, ca la orice obligatie de a face, careia nu i s-a dat curs.
Alteori promisiunea de contract se prezinta sub forma stipularii unui drept de preferinta, n virtutea caruia promitentul se obliga ca n cazul n care va vinde lucrul respectiv, sa prefere la pret egal, pe beneficiarul promisiunii de contract conditionata, adica sub conditie prostetativa simpla.
Comparatia ntre oferta de a contracta si promisiunea de contract. ntruct, att n cazul promisiunii de contract, ct si n cazul ofertei de a contracta este vorba de o obligatie asumata cu privire la ncheierea, n viitor, a unui contract, o precizarea a deosebirilor dintre aceste doua institutii juridice se impune.
Oferta este un act juridic unilateral si si pastreaza acest caracter pna la acceptarea ei de catre destinatar, pe cnd promisiunea de contract chiar cnd are caracterul unilateral constituie un acord de vointa, deci un act juridic bilateral sau un adevarat contract, la baza caruia se afla o oferta si o acceptare. Din aceasta cauza oferta poate fi revocata, ct timp nu a fost acceptata, adica att timp ct se prezinta ca oferta, n timp ce promisiunea de contract se stinge numai prin expirarea termenului stipulat, sau prin pierirea lucrului, obiect al contractului promis, devenind caduca.
n afara de aceste situatii, promisiunea de contract continua deci sa oblige, chiar daca promitentul a devenit ntre timp incapabil, si ea este transmisibila prin moarte (trece la mostenitori) fie activ fie pasiv ca orice obligatie contractuala cu exceptia cazului n care a fost stipulata.
n sfrsit, numai beneficiarul unei promisiuni de contract are dreptul de a lua masuri conservatorii cu privire la dreptul nascut n favoarea sa.
CONCLUZII
Din cele mentionate n aceasta lucrare rezulta ca ansamblul relatiilor sociale este guvernat de raporturi juridice, care sub vegherea stricta a legii armonizeaza si garanteaza perpetuarea acestora si totodata eficacitatea.
Asadar, prin act juridic civil se ntelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Din aceasta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente caracteristice:
- Actul juridic este nainte de toate, o manifestare de vointa a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;
- Manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.
Datorita regimului juridic diferit pe care l au diferite categorii de acte juridice civile, att n literatura de specialitate, ct si n practica judecatoreasca s-a considerat necesar si util sa se faca clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificarilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numarul partilor ntre care se ncheie actul, continutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.
- Acte juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale.
- Acte juridice cu titlu gratuit si acte juridice cu titlu oneros
- n functie de modul lor de ncheiere, actele juridice civile se clasifica n acte consensuale, solemne, formale si reale.
- n functie de momentul n care urmeaza sa-si produca efectele, actele juridice se mpart n acte ntre vii si acte pentru cauza de moarte.
- Acte constitutive, translative si declarative
- Dupa importanta lor actele juridice civile se mpart n acte de conservare, de administrare si de dispozitie
- Clasificarea actelor juridice civile n acte patrimoniale si acte nepatrimoniale se face n functie de continutul lor
- Dupa cum au sau nu legatura cu modalitatile actului juridic civil (termen, conditie, sarcina) distingem acte pure si simple si acte afectate de modalitati.
- Actele juridice principale si actele juridice accesorii
- n functie de modul cum pot fi ncheiate, actele juridice civile se mpart n acte strict personale si acte ncheiate prin reprezentare.
- Dupa reglementarea si denumirea lor legala, actele juridice civile se clasifica n acte numite (tipice) si acte nenumite (atipice)
- Dupa modul lor de executare, actele juridice civile se mpart n acte cu executare imediata si acte cu executare succesiva.
- n functie de rolul vointei partilor n stabilirea continutului actului juridic civil, distingem acte subiective si acte conditie.
Dupa reglementarile de baza pe care ni le ofera doctrina juridica, conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor sunt:
- Capacitatea de a contracta;
- Consimtamntul valabil al partii care se obliga;
- Un obiect determinat;
- O cauza licita.
Conditiile de validitate ale actului juridic civil se clasifica dupa mai multe criterii. Astfel, n functie de aspectele la care se refera deosebim conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond sunt cele care privesc continutul actului juridic, iar cele de forma privesc forma de exteriorizare a vointei, adica forma pe care o mbraca acest continut.
n functie de obligativitatea lor, conditiile actului juridic civil se mpart n esentiale si neesentiale. Conditiile esentiale sunt acele conditii care trebuie ndeplinite n mod obligatoriu, pentru nsasi validitatea actului juridic. Dimpotriva conditiile neesentiale pot fi sau nu prezente n structura actului juridic civil, fara consecinte asupra valabilitatii acestuia.
Capacitatea de a ncheia acte juridice civile este una din conditiile de fond, esentiala pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a ncheia acte juridice civile se ntelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin ncheierea de acte de drept civil.
Pentru a fi valabil consimtamntul trebuie sa ndeplineasca, cumulativ, urmatoarele cerinte:
- hotarrea de a ncheia actul juridic trebuie sa fie exteriorizata.
- consimtamntul trebuie sa provina de la o persoana care are discernamnt.
- consimtamntul trebuie sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a angaja, pe autorul lui din punct de vedere juridic.
- Consimtamntul sa nu fie alterat prin vreun viciu de consimtamnt.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
- obiectul actului juridic civil trebuie sa existe.
- obiectul actului juridic civil trebuie sa se afle n circuitul civil;
- obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat sau determinabil;
- obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil;
- Obiectul actului juridic civil trebuie sa fiei licit si corespunzator regulilor de morala;
- Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie un fapt personal al celui ce se obliga;
- Cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului. n actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obliga sa fie titular dreptului pentru care s-a obligat.
Pentru a fi valabila cauza trebuie sa ndeplineasca, cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala si sa fie licita.
Se disting trei conditii de forma si anume: