Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
cmirii lui, sa fie semnat cu mna proprie a testatorului si autentificat pe cale notariala”. La fel art. 240 prevede ca contractul de vnzare cumparare a casei de locuit trebuie sa fie ncheiat n forma scrisa, autentificat notarial si nregistrat la birourile de inventariere tehnica.
Exemple din cc cu privire la formele testamentului, donatiuni
n raport de caracterul conditiilor de validitate nerespectata nulitatea este de doua feluri: de fond si de forma.
Nulitatea de fond este acea sanctiune a actului juridic ncheiat cu nerespectarea conditiilor esentiale de validitate ale acestuia si anume: capacitatea de a contracta, consimtamntul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.
Cu parere de rau legislatia civila a Republicii Moldova nu prevede expres conditiile de valabilitate ale conventiilor, acestea fiind stabilite de catre doctrina.
Nulitatea de forma este acea sanctiune a actului juridic ncheiat cu nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.
Aceasta clasificare prezinta interes redus, deoarece efectul juridic ale nulitatilor de fond si de forma sunt aceleasi.
- n raport de modul cum opereaza nulitatea se distinge ntre nulitate de drept si nulitate judiciara.
Nulitatea de drept este aceea care opereaza n puterea legii, independent de interventia instantei judecatoresti.
Nulitatea judiciara este aceea pronuntata de instanta judecatoreasca, care lipseste de efecte actul juridic civil.
Clasificarea aceasta este de origine franceza, iar cnd nulitatea era prevazuta expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera n puterea legii, fara interventia instantei de judecata.
n dreptul civil romn, distinctia ntre nulitatile de drept si judiciare este nesemnificativa n practica, deoarece n toate cazurile, indiferent ca suntem n prezenta unei nulitati absolute, cnd instanta constata aceasta nulitate, sau a unei nulitati relative, cnd instanta pronunta nulitatea, pentru ca actul juridic sa fie desfiintat de regula intervine organul jurisdictional.
n legislatia romna exista texte care declara “nul de drept” un act juridic, dar, pentru a nlatura situatia juridica creata prin acest act se impune o hotarre judecatoreasca de declarare a nulitatii. Asa de pilda, art statueaza: “Conventia facuta prin eroare, violenta sau dol nu este nula de drept, ci da loc numai actiunii de nulitate”.
La noi n tara conform art. 60 C.civ. care precizeaza ca: “cel al carui consimtamnt a fost viciat prin nselaciune, violenta, amenintare n urma unei nvoieli dolosive sau n urma unui concurs de mprejurari grele poate cere anulare conventiei”
Deci, conchidem noi, nimeni nu-si poate face singur dreptate, desfiintnd situatia juridica existenta, ci trebuie sa recurga la justitie.
Cauzele de nulitate a actului juridic
Privite n general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-ar subsemna ideii de nerespectare a dispozitiilor legale, care reglementeaza conditiile necesare pentru ca aceasta sa fie valabila.
n doctrina sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic urmatoarele:
- ncalcarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea de a ncheia actul juridic;
- Lipsa unui element esential, structural, al actului juridic (consimtamntul, obiectul, cauza);
- Vicierea consimtamntului exprimat n actul juridic;
- Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
- Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;
- Nesocotirea dispozitiilor imperative ale legii, ordinii publice si bunurilor moravuri;
- Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;
- Lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative pentru unele acte juridice;
- Frauda legii.
De mentionat ca nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la nulitatea absoluta, fie la nulitatea relativa a actului juridic.
Cauze de nulitate absoluta
Sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic intervine n urmatoarele cazuri:
- Cnd se ncalca dispozitiile legale referitoare la capacitatea civila a persoanei. Este vorba de: a) nerespectarea de catre unele persoane a incapacitatii speciale la care sunt supuse pentru ocrotirea vreunui interes social obstesc. O asemenea incapacitate speciala este prevazuta de art .. pentru judecatori, procurori si avocati, care sunt opriti sa cesioneze drepturi litigioase si b) lipsa capacitatii de folosinta a dreptului datorita nerespectarii principiului specialitatii de catre persoana juridica;
- Cnd actul juridic este lipsit de un element esential, de o conditie esentiala pentru validitatea lui consimtamntul, obiectul, cauza. Consimtamntul lipseste cu desavrsire n cazul erorii-obstacol, cnd vointa celor doua parti nu s-a ntlnit pentru a se ncheia valabil actul juridic. n acest caz nu suntem n prezenta unui viciu de consimtamnt, ci n prezenta unui obstacol la ncheierea actului juridic;
- Cnd obiectul actului juridic nu este valabil (este obiect ilicit sau imoral);
- Cnd cauza actului juridic nu este valabila (este ilicita sau imorala);
- Cnd forma ceruta de lege n mod obligatoriu, nu a fost respectata de parti;
- Cnd au fost nesocotite dispozitiile imperative ale legii, ordinii publice si bunele moravuri;
- Cnd lipseste autorizatia administrativa, ori aceasta nu este valabila, ntruct s-a acordat cu ncalcarea legii;
- Cnd pentru actul juridic ncheiat s-a fraudat legea.
Cauze de nulitate relativa
Sanctiunea nulitatii relative a actului juridic intervine n urmatoarele cazuri:
- Cnd consimtamntul exprimat n actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenta sau leziuni;
- Cnd a lipsit discernamntul uneia din parti n momentul ncheierii actului juridic;
- Cnd actul juridic a fost ncheiat de persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau de persoane cu capacitate de exercitiu sau de persoane cu capacitate de exercitiu restrnsa, care n-au avut ncuviintarile prevazute de lege. Este vorba de: a) actul juridic ncheiat de persoane lipsite de capacitate de exercitiu (minorii sub 15 ani si persoanele sub interdictie); b) actul juridic ncheiat de un minor cu capacitatea de exercitiu restrnsa, fara ncuviintarea ocrotitorului legal, act care este lezionar pentru minor; c) actul juridic ncheiat fara ncuviintarea autoritatii tutelare.
- Cnd actul juridic a fost ncheiat cu nesocotirea unor interdictii legale prevazute n scopul ocrotirii unor interese particulare.
Regimul juridic al nulitatii
Clasificarea nulitatii n absoluta si relativa este deosebit de importanta din cauza regimului juridic diferit al celor doua categorii de nulitati. Acest regim diferit se datoreaza naturii distincte a interesului ocrotit prin norma juridica ncalcata. Daca interesul ocrotit este cel general, obstesc, atunci sanctiunea ncalcarii legii este nulitatea absoluta cu regimul ei juridic propriu, iar daca interesul ocrotit este particular al partilor sau al uneia dintre ele, atunci sanctiunea ncalcarii legii este nulitatea relativa, cu regimul ei juridic distinct.
Regimul juridic al nulitatii se refera la regulile care genereaza att nulitatea absoluta ct si nulitatea relativa.
Deosebirea de regimul juridic dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa priveste trei aspecte: a) persoanele care pot invoca nulitatea; b) prescrierea dreptului la actiune si c) posibilitatea acoperirii nulitatii prin confirmarea actului juridic.
n cele ce urmeaza vom examina separat regimul juridic al nulitatii absolute si regimul juridic al nulitatii relative.
Regimul juridic al nulitatii absolute
Regulile care crmuiesc regimul juridic al nulitatii absolute sunt:
- Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. Persoanele interesate pot fi: partile actului juridic, avnzii cauza ai partilor, procurorul si chiar instanta din oficiu. De observat ca, nsasi partea care ar fi vinovata de faptele ce constituie cauza nulitatii, poate cere constatarea nulitatii absolute si desfiintarea retroactiva a actului juridic, invocnd chiar cauza pe care a invocat-o personal. Aceasta se explica prin aceea ca s-a ncalcat o dispozitie legala imperativa al carei scop este ocrotirea unui interes general obstesc. Se acorda nendoios, prioritate ordinii de drept, fata de interesul particular al uneia sau ambelor parti. ntruct, actele juridice sunt guvernate de principiul consensualismului acestora, numarul persoanelor care pot invoca nulitatea absoluta este destul de restrns. Tertii care sun