Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Информация - Разное
Другие материалы по предмету Разное
dect calitatile substantiale ale obiectului sau identitatea ori nsusirile speciale ale persoanei cocontractantului, n acele contracte n care consideratia persoanei este determinanta. Apoi, dolul este mult mai usor de dovedit dect eroarea, caci pe cnd la dol obiectul probei l constituie elementele de fapt (mijloacele viclene exteriorizate) usor de dovedit, dimpotriva, la eroare obiectul probei este un element psihologic (falsa reprezentare a realitatii) mai greu de dovedit.
Violenta. Violenta este amenintarea unei persoane cu un rau, n asa fel nct i insufla acesteia o temere care o determina sa ncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi ncheiat.
Violenta sau constrngerea poate fi de doua feluri: fizica si psihica (morala). Violenta fizica exista atunci cnd amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a persoanei ori a bunurilor sale. Violenta psihica (morala) se refera sa amenintarea cu un rau a cinstei, a onoarei, a reputatiei persoanei etc.
Sub aspectul structurii sale, violenta presupune doua elemente, si anume:
- Amenintarea cu un rau (element obiectiv) care poate fi de natura fizica (omor, lovituri) de natura patrimoniala (distrugerea unor bunuri, sistarea unor plati etc.) sau de natura morala (amenintarea de atingere a onoarei, amenintarea de parasire etc.)
- Insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care sa constrnga victima violentei sa ncheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi ncheiat. Temerea provocata de amenintare se va aprecia n functie de criteriile subiective, vrsta, sex, vigoare, experienta vietii etc.
Ceea ce viciaza consimtamntul este mai degraba, teama insuflata de violenta, dect nsasi violenta, care ramne faptul exterior ce provoaca temerea. Starea psihologica de teama n care o persoana se transpune sub influenta violentei da nastere motivului (evitarea raului) care o determina sa ncheie actul, motiv determinant care n-ar fi existat daca vointa sa ar fi fost libera.
Pentru ca violenta sa vicieze consimtamntul si sa poata conduce la anularea actului se cere ca amenintarea sa fie injusta (nelegitima). Daca amenintarea se refera la un rau n a carui producere nu se vede nimic ilicit sau la o fapta pe care cel care ameninta era ndreptatit sa o savrseasca, o asemenea amenintare nu poate justifica atacarea actului savrsit sub imperiul amenintarii cu nulitatea.
De asemenea, pentru a vicia consimtamntul, violenta nu trebuie sa fie numai injusta ci, trebuie sa fie determinanta, hotartoare pentru victima violentei de a ncheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant al temerii produse de violenta, se face dupa criterii subiective privind victima violentei cum ar fi, vrsta, gradul de cultura la acesteia, locul unde s-a exercitat violenta.
Spre deosebire de dol, nu se cere ca violenta sa provina de la celalalt cocontractant.
n literatura de specialitate se apreciaza ca violenta viciaza consimtamntul nu numai cnd, violenta provine de la persoane, ci si atunci cnd temerea este insuflata de mprejurarile exterioare, obiective ce constituie starea de necesitate.
Actele juridice ncheiate sub imperiul violentei vor fi sanctionate cu nulitatea relativa.
Leziunea. Prin leziune se ntelege paguba materiala pe care o sufera una din partile contractante din cauza disproportiei de valoare dintre cele doua prestatii, existente, n chiar momentul ncheierii contractului.
Elementele leziunii difera n functie de conceptia ce a stat la baza reglementarii ei. Astfel, potrivit conceptiei subiective, leziunea implica structural doua elemente si anume disproportia de valoare ntre contraprestatii si existenta unei stari de nevoie n care se afla una din partile contractante de care profita cealalta parte.
n conceptia obiectiva leziunea se rezuma la un singur element si anume la paguba ce rezulta din disproportia de valoare dintre cele doua prestatii.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer ntrunite, cumulativ, urmatoarele conditii: leziunea sa fie consecinta directa si nemijlocita a ncheierii actului juridic respectiv; leziunea sa existe n raport cu momentul ncheierii actului si disproportia de valoare ntre prestatii sa fie vadita.
Pot fi anulate pentru leziune numai actele juridice civile ce ndeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: sunt acte juridice civile de administrare, cu titlu oneros; sunt acte juridice comutative si sunt ncheiate de minorii cu capacitate de exercitiu restrnsa fara ncuviintarea parintilor sau tutorelui, acte pagubitoare pentru minor.
Cauza actului juridic civil
Notiunea cauzei actului juridic civil
Cauza este o conditie esentiala de validitate a actelor juridice civile. Cauza constituie alaturi de consimtamnt cel de al doilea element al vointei juridice.
Prin cauza se ntelege scopul concret n vederea caruia se ncheie un act juridic. Privit din punct de vedere juridic, cauza precede efectele actului juridic civil, ea fiind prefigurarea mentala a scopului urmarit ce se realizeaza nainte si n vederea ncheierii actului juridic civil. Tocmai n vederea realizarii acestui scop partile ncheie actul juridic.
Cauza este un element specific fiecarei manifestari de vointa n parte. Aceasta nseamna ca la contracte care sunt rezultatul manifestarii de vointa a doua sau mai multe parti, obligatia fiecarei parti are o cauza proprie, fara a exista o cauza comuna a contractului. Ea exista nu numai la contracte, dar si la actele de vointa unilaterala.
Elementele cauzei
Cauza cuprinde doua elemente si anume: scopul imediat al consimtamntului care consta n reprezentarea sau considerarea, n contractul bilaterale oneroase a contraprestatiei celeilalte parti, n contractele reale, remiterea bunului, iar n actele juridice gratuite, intentia de liberalitate. Acest prim element al cauzei este abstract, obiectiv si invariabil acelasi, n aceeasi categorie de acte juridice. Scopul imediat al consimtamntului constituie cel de al doilea element al cauzei, el reprezentnd mobilul principal ce a determinat ncheierea actului juridic. Scopul imediat este elementul concret, subiectiv si variabil de la un act juridic la altul. Asa, spre exemplu, n contractele de vnzare-cumparare scopul imediat este, pentru toti cumparatorii dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului cumparat, fara nici o deosebire de la un contract la altul, iar scopul imediat difera de la contract la contract, n functie de destinatia concreta n vederea careia, lucrul a fost cumparat.
Aceasta conceptie care include printre elemente cauza si scopul imediat, elementul concret, subiectiv si variabil.
Conditiile de validitate ale cauzei
Pentru a fi valabila cauza trebuie sa ndeplineasca, cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala si sa fie licita.
n actele juridice civile cauza lipseste atunci cnd una din parti nu are discernamnt fiindca formarea vointei juridice cu cele doua elemente ale sale consimtamntul si cauza presupune existenta discernamntului. n acest caz lipsa cauzei va atrage dupa sine nulitatea relativa a actului juridic, deoarece aceasta este sanctiunea lipsei consimtamntului.
Cauza este inexistenta si atunci cnd lipseste scopul imediat al actului juridic respectiv, consideratia contraprestatiei celeilalte parti la contractele cu titlu oneros, lipsa predarii bunului n actele juridice reale si lipsa intentiei de liberalitate n actele juridice cu titlu gratuit. n astfel de situatii actul juridic va fi sanctionat cu nulitate absoluta.
Cauza nu este reala atunci cnd exista eroarea asupra motivului determinant, adica asupra scopului imediat al cauzei. Falsitatea cauzei atrage dupa sine nulitatea relativa a actului juridic.
Sanctiunea actului juridic civil n care cauza are caracter ilicit este nulitatea absoluta.
Obiectul actului juridic civil
Notiune
n literatura de specialitate, problema notiunii obiectului actului juridic civil este controversata. n legatura cu aceasta n principal, au fost formulate trei opinii. Astfel ntr-o prima opinie se considera ca obiectul actului juridic consta n crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport juridic. Acestei opinii i se reproseaza ca face confuzie ntre obiectul si efectele generale ale actului juridic.
ntr-o alta opinie se considera ca obiectul actului juridic civil consta n interesele reglementate de parti prin mijlocirea actului juridic n temeiul si n limita legii. Si acestei opinii i s-a reprosat ca leaga n mod artificial obiectul actului juridic de notiunea de interese, notiune care are valente apropiate mai degraba cauzei dect obiectului actulu