Fascismul - simbolulu negru al secolului XX
Реферат - Политология
Другие рефераты по предмету Политология
tinut ca a fost un sistem revolutionar), nazismul a fost o economie capitalista nonliberala care a dat o dinamizare frapanta sistemului sau industrial. Realizarile economice ale Italiei fasciste au fost mult mai putin impresionante, asa cum s-a demonstrat n al doilea razboi mondial. Economia sa de razboi a fost deosebit de slaba. Iar frazele despre "revolutia fascista" au fost o simpla retorica, desi, pentru multi fascisti ordinari italieni, un retorism n care credeau sincer. A fost mult mai evident un regim n interesul clasei conducatoare, care a luat fiinta ca o reactie la framntarile postrevolutionare din 1918, dect, asa cum s-a ntmplat n Germania, ca urmare a Marii Crize si a imobilitatii guvernelor de la Weimar de a-i face fata.
n ceea ce priveste "capitalismul monopolist", este cert ca marele business poate ajunge la ntelegere cu orice regim care nu-1 expropriaza n fapt, si orice regim trebuie sa se nteleaga cu marele business. Fascismul nu a fost n mai mare masura "expresia intereselor capitalului monopolist" dect politica americana de New Deal sau guvernele laburiste din Marea Britanie, sau Republica de la Weimar. Marele business de la nceputul anilor 30 nu 1-a dorit prea mult pe Hitler, preferind un conservatism mai ortodox, l-au acordat putin sprijin pna la Marea Criza, si chiar si atunci sprijinul a fost ocazional. Totusi, atunci cnd a ajuns el la putere, marele business a colaborat bine pregatit si din toata inima, ajungnd la folosirea muncii de sclavi n lagarele de concentrare n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Marele si micul business au beneficiat n urma exproprierilor evreilor.
Trebuie totusi sa spunem ca fascismul a avut, fata de alte regimuri, cteva aspecte pozitive n relatiile sale cu marele business. n primul rnd, a eliminat sau a nvins revolutia sociala de stnga si realmente a fost bastionul cel mai notoriu n lupta cu aceasta. n al doilea rnd, a eliminat sindicatele si alte limite privind drepturile conducerii asupra fortei sale de productie. ntr-adevar, "principiul de conducere" fascist a fost principiul introdus de majoritatea patronilor si a directorilor n unitatile lor de productie. n al treilea rnd, distrugerea miscarilor muncitoresti a contribuit la gasirea unei solutii favorabile nejustificate pentru Depresiunea businessului. n vreme ce n Statele Unite primele 5 % dintre unitatile consumatoare n perioada 1929-1941 si-au vazut partea venitului total (national) cam cu 20 % mai mic (a existat o tendinta egalitara wordsa, dar mai modesta n Marea Britanie si Scandinavia), n Germania primele 5 % au cstigat 15 % n timpul aceleiasi perioade.
n sfrsit, asa cum am remarcat deja, fascismul a fost bun n dinamizarea si modernizarea economiilor industriale - desi nu att de bun n planificarea tehnico-stiintifica pe termen lung, pe ct au fost democratiile occidentale.
Totusi, influenta fascismului n anii 30 nu putea fi n asemenea masura globala, deoarece era asociata doar cu doua puteri dinamice si active. Iar n afara Europei conditiile care au creat miscarile fasciste abia daca existau. De aceea, acolo unde au aparut miscari fasciste sau pur si simplu influentate de fascism, functia lor politica a fost minora.
Ar fi devenit fascismul foarte semnificativ n istoria mondiala daca nu ar fi existat Marea Criza? Probabil ca nu. Numai Italia nu era o tara care ar fi putut zgudui lumea. n anii 20, nici o alta miscare europeana a contrarevolutiei dreptei radicale nu parea sa aiba prea mare viitor, din motiv ca ncercarile insurectionare de revolutie sociala comunista esuasera: valul revolutionar de dupa 1917 se retrase, iar economia parea ca se reface, n Germania, stlpii societatii imperiale, generalii, functionarii civili si restul acordasera un sprijin real paramilitarilor cu initiativa si altor salbatici ai dreptei dupa revolutia din noiembrie, desi (pe buna dreptate) si-au dat toate eforturile n mentinerea noii republici conservatoare antirevolutionare si, mai presus de orice, a unui stat capabil sa sustina manevre antirevolutionare. Oricum, cnd au fost obligati sa aleaga, asa cum s-a ntmplat n timpul puciului de dreapta de la Kapp din 1920 si al revoltei de la Miinchen din 1923, n care Adolf Hitler s-a aflat el nsusi n primele rnduri, au sprijinit fara ezitare statu- quoul. Dupa rasturnarea economica din 1924, la alegerile din 1928 partidul muncitoresc national-socialist a fost redus la 2,5-3% din electorat, marcnd cu putin mai mult de jumatate din cel mai mic si civilizat partid democrat german, putin mai mult dect o cincime din votul comunistilor si sub o zecime din social-democrati. Peste doi ani, s-a ridicat la peste 18 % din electorat, devenind al doilea partid n politica germana. Propaganda electorala a NSDAP se adresa oamenilor de rnd promitnd resorbirea somajului si redarea demnitatii poporului german. Astfel NSDAP a reusit sa intre n Reichstag (1930), sa avanseze pe locul doi (1931) si sa formeze majoritatea parlamentara n 1932, putnd sa guverneze singur.
Peste patru ani, n vara lui 1932, a fost cel mai puternic, cu peste 37% din totalul de alegatori, desi nu si-a mentinut acest sprijin n timpul alegerilor democratice. A fost evident ca Marea Criza 1-a transformat pe Hitler dintr-un fenomen politic de periferie n stapnul potential si, n cele din urma, real al tarii.
La 30 ianuarie 1933, Hitler a devenit cancelar al Germaniei, iar dupa moartea maresalului Hindenburg a luat si titlul de Fuhrer (Conducator suprem) (2 august 1934).
Momentul a marcat instaurarea "Celui de-al treilea Reich". Presedinte al Reichstagului a fost numit Hermann Goring. Astfel, pe cale democratica, nazistii au preluat puterea n stat.
Dar, chiar daca Marea Criza nu ar fi conferit fascismului forta si influenta pe care acesta le-a capatat n anii 30, chiar daca nu ar fi adus aceasta miscare la putere n Germania, acest stat, prin dimensiunile sale, potentialul economic si militar si, nu n ultimul rnd, pozitia geografica, oricum ar fi jucat n Europa un rol politic major. Sub orice forma de guvernare. nfrngerea totala n doua razboaie mondiale nu a mpiedicat-o pe Germania sa ncheie secolul douazeci ca stat dominant pe continent. Tot astfel si cucerirea Germaniei de catre Hitler parea sa confirme succesul Italiei lui Mussolini si sa transforme fascismul ntr-un puternic curent politic global.
Politica de succes a expansionismului agresiv militarist dusa de aceste doua state si sustinuta de cea a Japoniei a dominat politica internationala a timpului. A fost, prin urmare, firesc ca si alte state sau miscari sa fie atrase sau influentate de fascism, sa caute sprijinul Germaniei si Italiei, si - avnd n vedere expansionismul acestor tari - sa-1 accepte.
n Europa, din motive evidente, asemenea miscari au fost n special de dreapta.
4. Componenta ideinica a fascismului: ideologia, politica, practica
Regimul nazist din Germania (1933-1945)
Odata ajuns la putere, Hitler a respectat promisiunile facute n "Mein Kampf" - a actionat pentru refacerea economica a Germaniei, a reusit absorbirea somajului si a scos tara din criza n 6 luni, ceea ce i-a asigurat un larg sprijin din partea populatiei.
n Germania economia se dezvolta puternic si uniform, astfel nct au prevalat ideile spatiului vital-Lebensraum si antisemitismul, care pornea de la miturile "tradarii" si ale "loviturii pe la spate", aparute si raspndite la sfrsitul primului razboi mondial. Ideile extremei drepte germane au fost formulate de Adolf Hitler in "Mein Kampf" ("Lupta mea").
Ele vizau:
- dominatia politico-economica si militara a Germaniei asupra ntregii Europe si a lumii - "noua ordine". Rasa ariana, (nordica, germana), socotita superioara, trebuia sa domine ntregul sistem.
- sub aspect economic Germania si statele industrializate din vestul Europei urmau sa constituie nucleul lumii concepute de Hitler. Urmau regiunile agrare si subdezvoltate ale Europei, bogate n materii prime, care trebuiau sa devina sursa de aprovizionare a nucleului si piete de desfacere pentru productia sa. La periferie se situau zonele "de colonizare", locuite n general de "suboameni", de unde urma sa se recruteze forta de munca ntr-un sistem asemanator sclaviei.
- n plan social economic, Hitler nu se opunea marelui capital, cu conditia ca acesta sa fie subordonat statului si sa nu fie detinut de evrei.
- sub aspect rasial si politico-militar Germania trebuia sa domine lumea prin rasa ariana. Ea urma sa colaboreze cu rasele "decazute" sau "degenerate" care puteau fi "salvate" (anglo-saxonii si latinii), n vederea stapnirii si educarii "subraselor" (slavii si altii), cu conditia exterminarii